Cu adevărat, sunt plin de putere prin Duhul Domnului. El m-a uns să proclam harul şi adevărul Lui până la marginile pământului, aducând oameni din întuneric în moştenirea lor divină în Cristos, în Numele lui Isus. Te caut din toata inima mea; nu ma lasa sa ma abat de la poruncile Tale.Strang cuvantul Tau in inima mea, ca sa nu pacatuiesc impotriva Ta!Binecuvantat sa fii Tu, Doamne! Invata-ma oranduirile Tale!Cu buzele mele vestesc toate hotararile gurii Tale.Cand urmez invataturile Tale, ma bucur de parc-as avea toate comorile.Ma gandesc adanc la poruncile Tale, si cararile Tale le am sub ochi.Ma desfat in oranduirile Tale si nu uit cuvantul Tau.Fa bine robului Tau, ca sa traiesc si sa pazesc cuvantul Tau!Deschide-mi ochii, ca sa vad lucrurile minunate ale Legii Tale!(Psalmul 119:10-18)Amin !







APOSTOLII INCA SUFERA IN ROMANIA


Salutari sfinte in Numele Domnului Isus Hristos!

Dorim sa va raspundem la unele din intrebarile adresate celor care fac parte din Miscarea Strajerilor din Romania. Chemarea la post si rugaciune pentru trezire spirituala si transformare a vietilor credinciosilor si

a bisericilor locale nu este noua in Romania. In fiecare generatie au fost valuri ale trezirii spirituale asociate in special cu rugaciunea si postul, care au condus la un mesaj radical de renuntare la pacat si intoarcere cu toata inima la Domnul Isus a celor ce se numesc copii ai lui Dumnezeu.

Miscarea Strajerilor a aparut pe fondul unor ani buni de insufletire a dragostei pentru Domnul Isus prin rugaciune, un moment important fiind anul 1998 cand in Biserica Baptista Sfanta Treime din Bucuresti au inceput noptile de veghe. Aceasta lucrare s-a extins in Bucuresti si in tara, multe biserici, la inceput baptiste si apoi cele penticostale si crestine dupa evanghelie, urmand exemplul celor din Bucuresti. Cinci ani de zile am participat constant la aceste nopti de veghe. In anul 2000 au inceput noptile de veghe ale credinciosilor din toate bisericile evanghelice din Bucuresti. Din nou acest exemplu a fost urmat in multe parti din tara si diaspora. Pana in 2005 in fiecare luna au fost nopti de veghe pe Bucuresti, uneori cu participare la Masa Domnului, in Biserica Baptista Sfanta Treime, in Bisericile Penticostale Filadelfia si Betel, aceste adunari avand cladiri mai mari in stare sa cuprinda cei in jur de 800-1000 de participanti constant.

Au fost si in acea perioada de timp presiuni pentru incetarea noptilor de rugaciune, presiuni facute din umbra sau de catre cei aflati in functii de conducere cultica. La inceputul anului 2005 noptile de rugaciune interconfesionale din Bucuresti au incetat, liderii unor biserici spunand ca li se cerea raspicat sa nu mai gazduiasca aceste intalniri.

Dar aceasta nu a insemnat si oprirea lucrarii de rugaciune in Bucuresti si in tara. Cei care s-au aprins in focul rugaciunii au continuat sa se adune, unii in bisericile locale, altii in grupuri de rugaciune.

In acest context fratii Ilie Popa si Nelu Demeter au primit indemnul de a chema poporul Domnului la post si rugaciune si m-au chemat sa le fiu partener in aceasta lucrare.

Fratele Ilie Popa, ingaduiti-mi sa spun, un erou al creditei si credinciosiei fata de Domnul Isus Hristos si Evanghelie (vedeti emisiunea Shalom Israel le situl Credo TV la adresa http://www.credo.tv/index.php/shalom) aducea cu sine experienta rugaciunii ascultate in vremea prigoanei comuniste, experienta postului si rugaciunii de 40 de zile, facute in mod repetat pentru trezirea spirituala in Romania. Impreuna cu sora Lidia alcatuiesc o echipa de consiliere spirituala si rugaciune care sub ungerea Duhului Sfant a adus mult bine in vietile a sute si sute de oameni. Fratele Ilie a colaborat cu mine in perioada anilor ‘90 ca lucrator al Aliantei Evanghelice din Romania, al carei director executiv eram, in proiectul cu “Filmul Isus”.

Pe fratele Nelu Demeter l-am cunoscut doar la prima conferinta de post si rugaciune din ianuarie 2006. Chemat de Domnul din moarte la viata (a fost in moarte clinica mai multe zile dupa un acident vascular facut in timpul unei evanghelizari in inchisorea din Braila), si sub ungerea lucrarii de vindecare si eliberare este un om al iubirii, care sufera cu cei ce sufar si plange cu cei ce plang. Este omul care sare in ajutor atunci cand ai nevoie si pe care Domnul l-a folosit si il foloseste cu mare putere. Am stat de vorba cu dansul si pot spune ca este recasatorit, si ca s-a intors la Domnul la 12 ani de la recasatorire. Ne bucuram sa va putem spune ca toti membri familiilor noastre, inclusiv unii dintre nepotii de la o varsta timpurie sunt intorsi la Domnul.

In momentul chemarii de catre frati sa organizam intalniri de post si rugaciune aveam experienta unei lucrari interconfesionale si a lucrarii de rugaciune din tara si strainatate. Am slujit ca director al Aliantei Evanghelice din Romania intre anii 1990-1997. Sunt prin harul Domnului plantatorul primei Biserici Baptiste a Surzilor din Romania si din 23 noiembrie 1996 am fost presedintele nou infiintatei Comunitati a Bisericilor Baptiste a Surzilor din Romania. Am fost presedintele bordului World Vision Romania din 1996 pana in 2004. Din 2000 si pana in prezent am fost parte a liderilor European Prayer Link si din 2003 sunt parte a International Prayer Council Executive Team. Sunt de asemenea parte din 2002 a International Council of Elders al All Nations Convocation Jerusalem, o conferinta anuala a srtajerilor din intreaga lume. Am fost si sunt reprezentantul Global Day of Prayer pentru centrul si estul continentului nostru.

Impartasesc informatii despre aceste lucrari doar pentru faptul de a arata ca eram deschis pentru colaborarea interconfesionala si pentru promovarea si sustinerea in tara noastra a lucrarii de post si rugaciune.

La prima conferinta de post si rugaciune din Ianuarie 2006 fratii Popa si Demeter s-au pregatit pentru 1800 de participanti. Au crezut ca cei ce erau deja misionari sau voluntari in lucrarea de misiune si evanghelizare in tara vor raspunde chemarii. Cand am calatorit spre Oradea am intrebat pe Domnul cati participanti vor fi. Si Domnul mi-a arata ca vor fi exact 70. Dimineata inainte de inceputul conferintei am impartasit fratilor aceasat intelegere. Si asa a fost. Nu am avut un program, am stiut ca Domnul ne cheama si am umblat total sub calauzirea Duhului Sfant. De fapt aceasta este una din caracteristicile intalnirilor de post si rugaciune – Duhul Sfant este onorat in mijlocul adunarii. Ne-am bucurat de fiecare data de modul in care Duhul Sfant a pregatit mesagerii, mesajele, ordinea lucrarilor, temele conferintelor.

Mentionez ca scopul principal al conferintelor de post si rugaciune este mijlocirea, dar pentru ca rugaciunile sa poata fi acceptate trebuie sa fim sfintiti prin curatirea facuta de Cuvantul lui Dumnezeu si a Duhului Sfant. Dupa modelul din Exod 19, in jur de 2 zile sunt necesare ca adunarea atat de diversa a celor ce vin sa fie pregatita pentru a intra in prezenta Domnului si a incepe mijlocirea pentru tara, pentru fratii si surorile de pretutindeni, pentru lucratori, pentru natiunile lumii.

Nu este cel putin interesant ca in mod constant ne-am rugat si postit si pentru cei care acum ne acuza si ne batjocoresc? Multi dintre strajeri au pe listele lor de mijlocire permamenta pe liderii cultelor, a comunitatilor si bisericilor. Multi dintre cei care acum discuta aprins depre lucrarea strajerilor sunt pe lista mea de mijlocire.

In timpul conferintelor noastre nimeni nu este exclus. Multi dintre prietenii adusi de frati si surori se intorc la Domnul Isus. Ceea ce marturisesc majoritatea dintre ei este ca prezenta Domnului si atingerea Duhului a adus convingere de nevoia de pocainta si intoarcere la Domnul.

La intalnirile de post si rugaciune ale strajerilor (peste 50 in ultimii 5 ani) au participat frati baptisti, crestini dupa evanghelie, penticostali, tudoristi, de la Oastea Domnului, independenti, evrei mesianici si carismatici. Miscarea strajerilor are caracteristicile unei miscari spirituale sub conducerea Duhului Sfant. Nu este o organizatie cu structura juridica si for de conducere, ci este o partasie frateasca a celor cred ca pot depasi diferentele pentru o cauza comuna – trezirea spirituala in natiunea noastra. De fapt sunt aceleasi elemente care defineau in anii ‘90 Alianta Evanghelica din Romania, domeniul comun de actiune fiind de aceasta data nu direct evanghelizare tarii ci postul si rugaciunea pentru trezirea si transformarea poporului Domnului. Noi promovam pregatirea evenghelizarii prin rugaciune si post.

In ceea ce priveste conducerea spirituala a miscarii de la inceput Ilie Popa, Nelu Demeter si cu mine am primit recunoasterea fratietatii. Noua ni s-au alaturat si alti frati pastori si lucratori dintre care unii au ramas permanent. Este necesar sa detaliez acest aspect al carmuirii spirituale a acestei miscari pentru ca exista un element unic care il defineste: unitatea liderilor cu toate ca suntem deosebit de diferiti unul de altul.

La numai 3 luni de zile de la prima conferinta de post si rugaciune am fost chemat de fratii din Rusia sa conduc in calitate de reprezentant al International Prayer Council conferinte de rugaciune in St Petersburg, Moscova si Krasnoiarsk in Siberia.

Era in dupa amiaza zilei de 18 martie 2006 (in jur de orele 13:00) cand am primit o viziune din partea Domnului. Eram dupa o noapte de veghe intr-o biserica in care de 5 ani peste 500 de frati si surori se adunau in fiecare vineri sa mijloceasca pentru tara lor. In camera de hotel eram impreuna cu bunul prieten si colaborator din bordul World Vision Romania, preotul Vasile Mihoc, unul din liderii spirituali ai Oastei Domnului. In acea descoperire care era atat de vie ca si cum ai trai realitatea, am vazut trei persoane care s-au adunat sa aiba partasie. Ei credeau ca sunt singuri si se pregateau sa discute. Fiecare avea un lucru particular: primul avea o oglinda in care se privea, al doilea avea un lant in jurul trupului si a treilea avea la centura o sabie lunga. Centura nu era stransa si sabia se misca si il lovea si pe el si pe ceilalti doi. La un moment dat a fost un zoom out (ca o transfocare la tv) si am vazut pe cei trei ca erau in mijlocul unei arene de gladiatori – ca un circ roman. Erau mii si mii de oameni care ii priveau pe cei trei in tacere, cei trei nefiind constienti de prezenta celor din tribune. Erau separati de acestia de un ecran transparent dar care ii impiedeca pe cei trei sa vada tribunele. La un moment dat pamantul s-a deschis – un fel de trapa, si a iesit din pamant in fata celor trei o bestie fioroasa. Cei din tribune mai vazusera astfel de momente si asteptau sa vada ce vor face cei trei. Atunci cel care avea oglinda a intors-o cu fata spre bestie si aceasta s-a oprit. Ceilalti doi au fost protejati in spatele celui cu oglinda. Cel care avea lantul l-a desfasurat de pe trupul sau, l-a aruncat asupra bestiei si a legat-o. Cel de-al treilea a scos sabia si a strapuns bestia si a omorat-o. In acel moment arena a izbucnit in urale. Cei din tribune mai vazusera astfel de momente cand echipele precedente au fost nimicite dar cei trei biruisera pentru ca au luptat impreuna. In timp ce ovatiile se ridicau din tribune am vazut ceea ce acestia vedeau. La inceput toti ochii si aplauzele lor erau pentru cei trei. Dar deodata pentru fiecare dintre miile de oameni din tribune a fost un zoomout – o transfocare si au vazut ca de fapt cei trei sunt parte, madulare a trupului unui Barbat. Toti si-au schimbat ovatiile si aplauzele de la cei trei catre acest Barbat a carui statura era cu mult mai mare decat chiar a arenei. Si in acea clipa viziunea a incetat. Era asa de vie incat am spus prietenului Vasile Mihoc ce am vazut. El mi-a spus imediat: “Cel cu oglinda este cel smerit. El a murit fata de sine insusi, si doar reflecta slava Domnului prin viata sa.”

In zilele care au urmat am inteles ca acesta este de fapt un tipar al lucrarii in echipa, dorit de Domnul Isus si care a existat si intre apostoli (Iacov, Petru si Ioan). Cel cu lantul este slujitorul Domnului care este gata de confruntare, care se impotriveste lucrarii vrajmasului, cu toate ca protectia o are doar prin conlucrarea cu cel ce este smerit. Cel cu sabia este slujitorul Domnului care manuieste Sabia Duhului care este Cuvantul lui Dumnezeu – atat Logosul, Revelatia scrisa, cat si Cuvantul Rhema, revelatia descoperirii.

In cazul nostru am recunoscut aceste daruri si slujiri specifice in echipa noastra. Fratele Ilie este cel care a intors oglina (si noi ne nevoim sa-i urmam exemplul). El nu mai priveste la ceea ce Domnul face in viata lui, nu mai masoara in fiecare zi inaltimea spirituala la care a ajuns, ci lasa ca slava Domnului sa se reflecte in si prin viata lui. O biserica cu cativa oameni care au intors oglinda este protejata de atacurile celui rau. Fratele Demeter este cel care zi si noapte se lupta duhovniceste cu armele Duhului pentru eliberarea si vindecarea oamenilor, pentru facerea fara de putere a celui ce prin frica mortii tine robiti pe oameni. Nu are doctorate si nici macar o pregatire de rang universitar in teologie, dar sare in ajutorul robilor de razboi si oricand este gata sa mearga pana la capatul lumii pentru salvarea unui singur suflet. Rostirea Cuvantului si manuirea Sabiei Duhului mi-au fost incredintate, si asa cum am vazut in viziune, nu au fost de putine ori cand aceasta Sabie m-a lovit si pe mine si pe prieteni mei. Una din marile impliniri ale lucrarii noastre este chiar aceasta lucrare in echipa care nu cauta folosul propriu ci proslavirea Domnului Isus Hsitos. El este si va fi totdeauna Barbatul care va fi vazut si ovationat in orice conferinta de post si rugaciune.

In cei 5 ani ni s-au alaturat si alti lucratori deosebiti si ne-am bucurat pentru fiecare caci lucrarea este mare si putini sunt lucratorii. Personal am fost surprins de hotararea fratelui Ton Iosif de a ni se alatura. Dar avand in vedere modul in care Domnul a lucrat vindecarea fiicei sale si apoi cercetarea prin care a trecut am acceptat cu bucurie marturia dansului si decizia de a ni se alatura. Faptul ca fratele Ton a declarat ca este carismatic nu este o piedica pentru noi de a-l accepta in lucrarea de post si rugaciune.

Dar si Ilie Popa si Nelu Demeter si eu spunem ceea ce totdeauna am spus: Miscarea Strajerilor este o miscare de post si rugaciune interconfesionala pentru trezire spirituala si transformare in care sarbatorim elemetele comune ale crezurilor noastre si respectam identitatea fiecaruia. Toti trei am declarat ca suntem lucratori din cadrul cultului baptist si am cerut constant fiecarui participant sa contribuie la viata spirituala a bisericii locale din care face parte, cu toata fiinta. Noi credem in autoritatea spirituala incredintata de Domnul Bisericii locale, dam socoteala de viata noastra si a familiilor noastre bisericilor din care facem parte si apreciem in acelasi timp valoarea partasiei si unitatii confesionale si interconfesionale.

Spun inca odata: inca de la inceput Domnul ne-a spus sa nu respingem pe nimeni, nici chiar pe dusmani. Toti au dreptul sa vada lucrarea care este a Lui si nu a noastra, care lumineaza sus in sfesnic si nu este tinuta in ascuns.

Modalitatea in care Domnul a ales sa faca cunoscuta lucrarea o fost prin marturiile celor care au participat si in mod deosebit a celor vindecati, restaurati, botezati/umpluti cu Duhul Sfant, a celor care practic au inceput o viata noua de dedicare totala Domnului. Sunt multe cazurile de vindecare miraculoasa, dar pentru aceasta dam toata slava Domnului Isus.

Am urmarit evolutia mesajelor pe care Duhul Sfant ni le-a dat pentru conferinte si a dinamicii numerice a celor care au participat. Un semn distictiv al unei treziri sprituale nu este atat aspectul organizatoric, modul in care atragi multimi mari de oameni care sa asculte un mesaj biblic, ci prezenta plina de putere a Domnului in mijlocul poporului Sau. Aceasta este de fapt temelia tuturor trezirilor spirituale si nu se poate ajunge la coborarea Slavei Domnului si Cincizecime fara pocainta autentica, fara o sfintire radicala. Acestea sunt elementele fundamentale ale conferitelor noastre. Si de fiecare data, la un anumit moment cand poporul Domnului se aduna in jurul Lui incepe in mod supranatural manifestarea plina de putere a dragostei Sale. Domnul a insotit totdeauna intalnirile noastre cu minuni. Aceasta a aprins tineretul si a convins barbatii ca rugaciunea nu este numai pentru surorile in varsta. Un alt semn al trezirii este acesta: cand la intalnirile de rugaciune si post sunt mai multi barbati decat femei si cad numarul celor tineri il intrece pe al celor in varsta atunci acea lucrare este in mijlocul trezirii. Putem marturisi ca aceasta se intampla in miscarea strajerilor.

Cat despre manifestarile exterioare ale lucrarii pline de putere a Domnului prin Duhul Sfant nu am de spus decat ca uneori si noi am fost luati prin suprindere. In timpul rugaciunii unii nu s-au putut tine pe picioare si i-am rugat sa se aseze sau sa stea in genunchi. Altii au cazut inainte sa ii putem sprijini si aceasta a provocat multe discutii. Ne framantam cu totii ca nu cumva frica de oameni sa limiteze lucrarea Duhului Sfant si ne rugam ca Domnul sa ne lumineze si in aceasta privinta. Un articol referitor la acest aspect va fi postat in curand pe site-ul strajeri.ro

Nu predicam doctrina prosperitatii. Ar fi chiar ciudat sa facem acest lucru, noi care traim prin credinta, in incercari si lipsuri mari uneori. Predic ca imbracarea in hainele sfinte ale neprihanirii este pentru Slava si frumusete. Ca pentru a ajunge la intimitate desavarsita cu Domnul trebuie sa primim toata lucrarea Duhului Sfant, toate darurile si sa implinim desavarsit voia Lui. Daca vrem sa ajungem la trezirea spirituala trebuie sa fim biruitori in incercarile de care avem parte cu bucurie, fara mumur si cartire. Predic ca cei care vor sa aiba parte de Slava Domnului trebuie sa fie partasi si la suferintele Domnului pentru Trupul lui Hristos. Ca nu exista scurtaturi pe calea vietii spirituale, ca trebuie sa trecem prin toate lucrurile pe care ni le ingaduie Domnul sa le traim dar proclamand totodeauna bunatatea si credinciosia Lui fata de noi, increzandu-ne in caracterul Sau care nu se schimba si crezand si procalmand cu toata inima ca El poate vindeca bolnavii, poate invia mortii, poate vindeca relatiile frante din familii si biserica si ca El vrea sa vina vremuri de inviorare si tranformare.

Va invitam cu drag pe toti sa participati la conferintele de post si rugaciune motivati fiind poate de discutiile purtate in ultima vreme pe internet, poate de atacurile la care sunt supusi in aceste zile strajerii, sau poate doar pentru ca doriti sa fiti mai aproape de Domnul impreuna cu cei ce se pregatesc si pregatesc venirea Lui!

Cu dragoste frateasca in Domnul Isus Hristos!

Shalom

Nelu Peia

APOSTOLII INCA SUFERA IN ROMANIA


Mișcarea carismatică a început pe la anul 1960. Ea se aseamănă foarte mult cu mișcarea penticostală, începută în 1901. Asemănarea fundamentală dintre aceste două mișcări stă în credința că darurile miraculoase ale Duhului Sfânt (profeția, darul minunilor, darul vindecării și vorbirea în limbi) sunt date și astăzi, spre deosebire de cesaționiști, care susțin că ele au încetat odată cu scrierea Noului Testament. Există însă câteva diferențe între ele.

Astfel, mișcarea penticostală susține că vorbirea în limbi este semnul fizic al botezului cu Duhul Sfânt, iar mișcarea carismatică susține că poți să fii botezat cu Duhul Sfânt fără să capeți vorbirea în limbi. De asemenea, mișcarea penticostală s-a constituit în câteva culte noi și independente de celelalte culte creștine, pe când mișcarea carismatică încearcă să rămână în sânul celorlalte culte, dar se constituie în biserici separate numai când sunt scoși din cultul în care s-au născut.

După zece ani trăiți departe de Dumnezeu (1957-1967), la data de 21 ianuarie, 1968 am avut o întâlnire reală cu Domnul Isus, care m-a asigurat că El a murit pentru toate păcatele mele și că sunt iertat și acceptat de El. Câteva zile mai târziu am decis că Cel ce M-a iubit și S-a dat pe Sine pentru mine trebuie să fie totalmente stăpânul vieții mele și să decidă El tot ce se va întâmpla în viața mea de aici înainte. A fost cea mai fundamentală decizie a vieții mele și aceasta stă la baza vieții mele de atunci până astăzi.

Primul lucru pe care mi l-a cerut noul meu Stăpân și Domn a fost să mărturisesc public întoarcerea mea, devenind membru în Biserica baptistă din Cluj-Iris. L-am ascultat, deși știam că voi fi dat afară din învățământ.

Datorită ”Primăverii de la Praga” (mișcare de eliberare incepută de Dubcec), nu am fost dat afară din învățământ. În octombrie 1968 am făcut cerere pentru o vizită la Viena. Când am aflat vestea că primesc pașaport, am auzit o voce care îmi spunea: ”Aceasta este ca să mergi în Anglia, ca să studiezi într-un Seminar de mâna întâi.” Era prima dintr-o serie de călăuziri prin voce audibilă pe care mi le-a dat Domnul.

Printr-o serie de alte mari minuni, am ajuns în Viena și în a doua jumătate a lunii ianuarie 1969 am ajuns în Anglia, la Ted Kent, un credincios carismatic pe care îl întâlnisem în Cluj cu câteva zile înainte de plecarea spre Viena, care îmi dăduse adresa lui și care mi-a trimis la Viena invitația pentru Anglia.

Ted Kent voia să nu merg la un Seminar, ci să rămân cu grupul lui carismatic. El m-a dus la Oxford, doar ca să capăt îndrumări de la un profesor cum să-mi prelungesc viza de două săptămâni pe care o primisem la Viena. Profesorul acela mi-a aranjat imediat o întâlnire cu conducătorul Colegiului baptist din Oxford, Dr. Henton Davies, și acesta mi-a dat imediat bursă totală ca să stuiez în acest colegiu, dar mi-a spus că trebuie sa studiez manualul de limba greacă și numai după ce voi trece examenul de greacă voi putea începe studiile. Mi-a dat însă o adeverință că am fost acceptat în Colegiu, ca să pot obține viza de student.Ted Kent era cu mine la toate acestea. M-am întors cu el la el acasă. Aici s-a întâmplat un eveniment de mare însemnătate în viața mea.

Ted Kent a adunat la el acasă un grup de credincioși carismatici. Au început să se închine și să se roage. Am fost prins în spiritul de închinare și de deschidere pentru lucrarea Duhului Sfânt. Atunci am simțit că trebuie să mă descarc de o povară grea pe care o purtam pe suflet: am mărturisit că în timpul când am fost departe de Domnul (când eram profesor la Cluj, iar vara eram ghid turistic la mare) am colaborat cu securitatea și am relatat ce am făcut în această colaborare. M-am așezat în genunchi, cei din grup au pus mâinile peste mine și eu am început să vorbesc în limbi. Pot spune, deci, folosind limbajul penticostal, că am fost botezat cu Duhul Sfânt.

A urmat însă ceva neașteptat. Unul din grup mi-a spus că Duhul îmi transmite prin ei să nu merg la Oxford, ci să rămân cu ei și să învăț totul de la ei.

Eu am rămas nedumirit, deoarece călăuzirea clară pe care am primit-o eu era să mă duc la studii ”într-un Seminar de mâna întâi” și pentru mine acum era clar că acesta era Colegiul din Oxford. Le-am spus fraților că problema este foarte serioasă și de aceea îmi iau trei zile de post, după care îl întreb pe Domnul ce trebuie să fac în continuare.

După cele trei zile de post, Domnul mi-a arătat clar că nu trebuie să-mi schimb calea, și să merg la școală așa cum mi-a spus El. Când am comunicat acest lucru lui Ted Kent, el s-a înfuriat și mi-a spus că trebuie să plec din casa lui. Între timp, eu făcusem cunoștință cu câțiva pastori baptiști și unul mi-a dat cartea lui de vizită și mi-a spus că dacă cumva am probleme cu Ted Kent să-i dau telefon. L-am sunat, i-am spus care este problema și el mi-a aranjat să fiu luat de la Ted Kent de pastorul baptist Ron Hirst, care era în vârstă, era necăsătorit și locuia numai cu mama lui. Am fost găzduit de ei până când mi-am luat examenul de greacă și mi-am început studiile la Oxford.

O scurtă vreme am continuat să mă rog în limbi. Nu neg ceea ce s-a întâmplat cu mine în grupul de carismatici, ci dimpotrivă, consider că a fost una dintre multele pietre de hotar în pelerinajul meu spiritual și teologic. După acea scurtă vreme, am încetat să mă rog în limbi. De ce? Fiindcă am constatat că darul meu principal este acela de învățător. Ca învățător, lucrul fundamental este că trebuie să înțeleg. De aceea, pentru mine cel mai important lucru este să mă rog cu mintea. Studiind teologia la Oxford, aduceam în rugăciune tot ce studiam. Discutam cu Domnul teoriile pe care le învățam și ceream călăuzirea Duhului Sfânt pe care dintre ele să o aleg. Astfel viața mea intelectuală se îmbina perfect cu viața mea spirituală. Acest lucru a rămas cu mine și ca predicator și ca scriitor. Întâi, în timpul meu de părtășie cu Dumnezeu, trebuie să înțeleg Cuvânul, să înțeleg voia Domnului; apoi să înțeleg ce să predic, ce să scriu, ce să fac. Acestea toate înseamnă ”mă rog cu mintea.”

Pentru mai multă claritate, părtășia mea cu Dumnezeu ia două forme. Uneori, după ce citesc Cuvântul și încep să meditez, Duhul Sfânt începe să-mi vorbească în duhul meu și mă face să înțeleg lucruri noi. Eu iau imediat hârtie și scriu. Uneori tot timpul meu de părtășie de dimineață îl petrec în această ascultare de ce-mi vorbește Dumnezeu. Și ”omul trăiește cu orice cuvânt ieșit de la Domnul”, deci eu simt că ”trăiesc” fiindcă mi-a vorbit Domnul! Alteori, la un moment dat în timpul meditației mele ”simt” prezența reală a Domnului în fața mea și ”știu” că este acolo. El, cea mai frumoasă Ființă din univers, este acolo și îmi dă părtășia Lui simțită. El îmi spune că mă iubește și eu Îi spun că Îl iubesc. Atunci mă deschid Lui ca să mă umple, să mă hrănească și să mă adape, să-mi umplu întreaga ființă cu El, după promisiunea Domnului Isus: ”cine Mă mănâncă pe Mine, va trăi și el prin Mine” (Ioan 6:57). Uneori prezența Lui este atât de vie și de copleșitoare, încât mă proștern cu fața la pământ și mă închin Lui cu toată ființa. Acestea sunt momente de adorație și de închinare. Dar puteți observa că în toate fazele și în toate formele, părtășia mea cu Dumnezeu este ceva ce înțeleg și ceva ce pot apoi să explic altora, fiindcă aceasta este chemarea învățătorului.

Faptul că Dumnezeu îmi vorbește face parte din darul profeției, căci profeția înseamnă înainte de toate că Dumnezeu vorbește unui om și acesta poate să spună după aceea: ”Iată ce mi-a spus Domnul”. Iată de ce, în special în anii 1970 îmi începeam predicile cu cuvintele: ”Duhul Domnului mi-a pus pe inimă să vă vorbesc despre…”

Dar Domnul a mers mai departe cu mine. În iunie 1977 am avut o iluminare și o viziune prin care am înțeles, ”am văzut” cum comunismul se va prăbuși dintr-o dată. Toți experții seculari și toți ”profeții” spuneau că comunismul va birui peste toate popoarele lumii. Împotriva tuturor, am începout să spun la Radio Europa Liberă să fim cu încredere că comunismul se va prăbuși și noi ne vom întoarce în România. Apoi am avut ”înțelegerea” că Uniunea Sovietică se va destrăma și am spus-o și pe aceasta la radio. Acestea erau profeții în sensul de prevestire a unor evenimente care se vor petrece în viitor.

De ce le spun toate acestea? Fiindcă prin ele Dumnezeu îmi arăta că darurile miraculoase ale Duhului Sfânt n-au încetat odată cu încheierea scrierii Noului Testament. Mie Duhul Sfânt mi-a dat cel puțin două dintre acestea: darul vorbirii în limbi și darul proorociei. Dar în timpul predicilor mele s-au vindecat oameni de anumite boli. Alteori s-au vindecat oameni când m-am rugat pentru ei, fie cu punerea mâinilor mele peste ei, fie doar prin rugăciune. Acestea sunt aspecte ale darului vindecărilor. Și am avut și cel puțin un caz de scoatere a unui duh rău dintr-un om prin rugăciune cu punerea mâinilor și înțeleg că Duhul Sfânt vrea să mă folosească și în domeniul acesta.

O serie de evenimente din familia noastră, legate de fiica noastră, au dus la o nevoie de redefinire a ceea ce sunt eu și am ajuns să mă definesc ca ”baptist carismatic.” O mare parte a baptiștilor din afara Europei și a Americii de Nord sunt baptiști carismatici. Când o parte dintre bisericile baptiste din Anglia s-au trezit la o viață nouă, aceasta s-a făcut prin aderarea la mișcarea carismatică. Chiar și în sânul baptiștilor de sud (Southern Baptist Convention) au apărut biserici carismatice, deși reacția împotriva lor este foarte puternică. În Alianța Mondială Baptistă, o mare parte dintre ei sunt baptiști carismatici și de aceea ultimul Congres al acestei alianțe a fost dedicat rolului Duhului Sfânt în bisericile baptiste, recunoscându-se aspectul carismatic al lucrării Duhului SFânt.

Trebuie să subliniez acum că Mărturisirea de credință a cultului baptist din România nu ne spune altceva decât că credem în Duhul Sfânt și înșiră textele din Noul Testament care vorbesc despre El. Nu se vorbește nimic despre darurile Duhului Sfânt și nu se spune că unele dintre acestea ar fi încetat. Prin urmare mărturisirea noastră de credință baptistă nu este cesaționistă. Și tot ca o concluzie clară, a fi carismatic nu este o încălcare a mărturisirii noastre de credință. Cu alte cuvinte, a fi carismatic nu este o abatere de la mărturisirea noastră de credință. Orice comitet de biserică baptistă, sau orice consiliu teologic baptist Român care ar condamna pe cineva fiindcă este carismatic, ar face-o nu pe baza mărturisirii de credință, ci pe o ”tradiție” baptistă. Ori, noi, baptiștii, nu avem ”tradiție” și, cu atât mai mult, nu putem lua decizii atât de fundamentale și de drastice pe bază de ”tradiție.”

Mișcarea străjerilor din România a apărut în cadrul cultului baptist și este condusă de pastori baptiști. Este o mișcare tânără și ea încă nu s-a definit suficient de bine. Unele afirmații de pe saitul lor necesită revizuire. Dar cea ce m-a atras pe mine la această mișcare este faptul că cei ce participă la întrunirile Stăjerilor se eliberează de păcate și de duhurile păcatelor, trăiesc o veritabilă reîntoarcere la Domnul, trăiesc o nouă umplere cu Duhul Sfânt și devin pasionați pentru o viață de sfințenie.Eu m-am asociat cu această mișcare tocmai pentru că am văzut că este o mișcare de trezire spirituală și că are în ea un dinamism puternic al Duhului Sfânt. Eu doresc cu tot sufletul o nouă trezire spirituală în România și consider că această mișcare poate fi instrumentul sau vehicolul acestei treziri. Conducătorii ei m-au chemat între ei ca să aduc în mișcare învățătura Domnului Isus. Rolul meu, deci, va fi și acela de a ajuta la fundamentarea teologică a acestei mișcări.

Liderii spirituali ai acestei mişcari şi slujitorii Domnului, Nelu Demeter, Nelu Peia şi Ilie Popa sunt asociaţi şi în colaborare cu Mişcarea de trezire din alte parţi ale lumii (Nigeria, Africa de Sud, Uganda, America Latină, Egipt şi ţările ex – sovietice). Ceea ce am remarcat în evlouţia lucrării de trezire din Romania urmărind transmisiile conferinţelor şi chiar a Şcolii de Vindecare şi Eliberare prin Cuvântul lui Dumnezeu este roada, care la urma urmei califică orice om şi orice lucrare. Ceea ce văd eu la Nelu Demeter (pentru că pe el îl cunosc personal şi mai îndeaproape fiind un fost angajat al Societăţii Misionare Române în care am lucrat) este darul lui excepțional de consilier spiritual. Dacă lucrarea pe care o face îi ajută pe oameni (în special tineri) să se elibereze de păcate și de duhurile acestor păcate, să se umple de Duhul Sfânt și să capete pasiunea pentru o viață curată, putem noi să ne împiedecăm de faptul că anumite manifestări de la adunările Străjerilor nu sunt pe gustul nostru? Unii le văd numai pe acestea. Eu văd prezența Duhului Sfânt în această mișcare.

Acest articol a fost realizat de Pastor Dr. Iosif Țon

BIOGRAFIA APOSTOLILOR

CATEVA LUCRURI DIN BIOGRAFIA APOSTOLILOR


1. AndreiPescar originar din Betsaida (sat pe malul de nord-est al lacului Genesareth in Israel), frate cu apostolul Petru. A fost primul apostol. Despre el ni s-au transmis foarte putine date. Legende posttestamentare relateaza despre o calatorie misionara prin Asia Mica si Balcani (Thessalia, Tracia, Scitia). In aceste peregrinari ar fi savârsit numeroase minuni, ar fi convertit pe multi la crestinism si ar fi initiat construirea unor biserici. Ultimele legende istorisesc despre sederea sa in provincia romana Achaia. Arestat de procuratorul roman Aegeatis in orasul Patras (Grecia), nu s-a dezis de crestinism, fiind supus unui martiriu de 2 zile si rastignit pe o cruce in forma de X in anul 60 d.C. Procuratorul roman Aegeatis ar fi murit in aceiasi zi (sotia sa Maximila s-ar fi ingrijit de ceremonia inmormântarii lui Andrei la Patras). In anul 356 trupul lui Andrei a fost dus de la Patras la Constantinopol, iar in anul 1208 de la Constantinopol la Amalfi (Italia). Capul, initial ramas la Patras, ar fi fost pastrat la Roma intre anii 1450-1462, de teama Turcilor. In anul 1964 capul a fost redat bisericii din Patras.


2. Petru


Pescar din Betsaida, frate mai mic al apostolului Andrei. Petru a fost unul dintre intemeietorii primei comunitati iudeo-crestine din Ierusalim (impreuna cu apostolii Iacob cel Batrân si Ioan). A fost de parere ca numai evreii trebuie convertiti la ideile lui Isus. A avut unele controverse ideologice cu apostolul Pavel. Pavel a sustinut idea universalitatii noii credinte, a necesitatii raspândirii noii religii si la alte popoare, nu numai la evrei. Dupa decapitarea apostolului Iacob cel Batrân in anul 44 d.C. de catre regele Aggripa I (40-44 d.C), a fost arestat si Petru, dupa revenirea sa in Ierusalim. Ar fi fost tinut in lanturi, intre alti doi detinuti, dar eliberat in mod miraculos de catre un inger (Faptele Apostolilor, 12). Dupa ce Iacob cel Tânar a devenit seful comunitatii din Ierusalim, Petru a facut o calatorie la Antiochia (Turcia), dupa care i s-a pierdut pentru o vreme urma. Ajuns la Roma in jurul anului 57 d.C, Petru a devenit seful comunitatii iudeo-crestine din Roma, unde l-a reîntâlnit pe Pavel. Una din legende afirma ca Petru si Pavel ar fi cauzat prabusirea si moartea lui Simon-Magul in timpul unui zbor al Magului in fata imparatului Nero (54-68 d.C.), ceace le-a atras arestarea. Dupa o alta legenda, Petru si Pavel ar fi fost arestati in timpul represiunilor anticrestine declansate de imparatul Nero dupa incendierea Romei in anul 64 d.C. Ar fi fost tinuti inchisi in Carcera Mamertinica, situata intre Capitoliu si Forumul Roman. Carcera consta din 2 celule suprapuse: o celula superioara (inchisoarea Romei) si o celula inferioara (cea mai veche camera din Roma, numita din anul 300 î.C. Tullianum). Mai târziu, capela amenajata in Tullianum a primit numele de San Pietro in Carcere (Sf.Petru in Carcera). Petru ar fi fost condamnat la moarte si executat prin crucificare cu capul in jos (la cererea lui), spre a se deosebi de modul rastignirii lui Isus, in jurul anului 64 d.C., lânga fostul Circ al lui Caligula si Nero, inafara zidurilor Romei, pe terenul numit Agger Vaticano si ingropat in apropierea Circului, in cimitirul-necropola al celor neînstariti, de lânga sirul de cavouri ale unor cetateni romani mai bogati. Istoricul Eusebius de Caesarea (260-339 d.C.) a mentionat relatarile diaconului roman Gaius din jurul anului 200 d.C, care a sustinut ca ar cunoaste locul unde se gaseste mormântul lui Petru. Acolo s-ar gasi o inscriptie, pe care stau scrise numele lui Isus si a lui Petru. In jurul anului 160 d.C, comunitatea crestina din Roma a înaltat un prim monument pe acel loc. Pe baza informatiilor lui Eusebius de Caesarea si a monumentului existent, imparatul Constantin cel Mare (306-337) a dezgropat presupusul schelet, dupa care l-a reasezat in acelasi loc, acoperind totodata mormântul cu un monument prevazut cu o nisa cu marmora (Tropaion). Pe Tropaionul constantinian, pastrat pâna in zilele de azi, sta inscriptia prescurtata (in limba greaca): Petr ene (Petros enestin = Petru se gaseste înauntru). In anul 324 d.C. Constantin cel Mare a ordonat nivelarea dealului Agger Vaticano, rambleerea partilor supraterane ale vechiului cimitir, decaparea cavourilor din vechea necropola (ce depaseau nivelul zero al terenului) si constructia unei basilici dedicate lui Petru, pastrând monumentul Tropaion ca axa a altarului. Papa Pius XII a dispus in anul 1939 efectuarea unor sapaturi arheologice sub Domul San Pietro din Roma, spre a se constata daca mormântul si osemintele apartin intradevar lui Petru. Cercetarile au avut loc intre anii 1940-49. Analiza antropologica a scheletului a indicat lipsa oaselor de la genunchi in jos, ceea ce, dupa unii, ar putea fi un indiciu ca scheletul ar apartine lui Petru, in ipoteza ca ar fi fost crucificat cu picioarele in sus, iar la coborîrea de pe cruce picioarele ar fi fost retezate de la genunchi. Impotriva acestei ipoteze stau 2 argumente: a) nu s-au gasit urme de strapungere ale mâinilor cu piroane; b) reconstituirea nu arata ca ar fi vorba de un batrân de 60-70 ani, cu o statura impunatoare (cum se spune ca ar fi fost Petru). Craniul lui Petru, impreuna cu presupusul craniu a lui Pavel, au fost duse si pastrate (pâna in ziua de azi) in cutia-osuar de sub ciboriumul-altar din basilica San Giovanni in Laterano din Roma. In sec.16 vechea basilica Sf.Petru a lui Constantin cel Mare a fost demolata, spre a face loc actualului Dom San Pietro. In basilica San Pietro in Vincoli (Sf.Petru in lanturi) din Roma se pastreaza in tabernacolul de sub altar presupusele lanturi cu care Petru ar fi fost legat in inchisoarea din Ierusalim, precum si lanturile din Carcera Mamertinica. Lanturile din Ierusalim ar fi fost aduse la Roma de catre Eudoxia, fiica imparatului Theodosius (379-395), sotia co-împaratului Valentianus II (383-392), in urma unui pelerinaj la Ierusalim. Lanturile din Carcera Mamertinica ar fi fost descoperite la inceputul sec.2 de catre temnicerul roman Quirinus de Neuss. Conform Legendei Aurea de Jacobus da Voragine, publicata in secolul 13, in preajma capelei Quo vadis, Domine ? din Roma de pe Via Appia, Petru l-ar fi revazut ultima data pe Isus, in momentul in care voia sa fuga din Roma, spre a scapa de martiriu. Petru l-ar fi intrebat pe Isus: "Quo vadis, Domine ?" (Incotro te-ndrepti, Doamne ?), la care Isus i-ar fi raspuns: "Vado Romam venio iterum crucifigi" (Am venit la Roma, spre a fi din nou crucificat). Rusinat de observatia lui Isus, Petru s-ar fi reîntors la Roma, primind martiriul.

Alte lacasuri de cult, demne de mentionat, dedicate lui Petru:


Biserica San Pietro in Gallicantu (Sf.Petru la Cântatul cocosului) din Ierusalim, pe versantul estic al Dealului Sion, pe unul din prezumtivele locuri de amplasament a casei Marilor Preoti Anna (Hannas) si Caiafa (Kaiphas). In curtea acestei case Petru ar fi fost recunoscut - dupa accentul galilean - de catre o femeie de serviciu, negând de 3 ori, asa cum a prezis Isus, inainte de cântatul cocosului, ca l-ar cunoaste pe Isus. In pivnita acelei biserici se gaseste o carcera sapata in stânca, in care Isus ar fi fost tinut inchis. Locul nu corespunde insa realului amplasament istoric al casei Marilor Preoti Anna si Caiafa.


Biserica Sf.Petru (sau Biserica Primatului) din Tabgha (mica localitate pe malul lacului Genesareth, la câtiva km sud-vest de Kapernaum), unde Isus ar fi reaparut apostolilor, facând remarca lui Petru, interpretata ulterior (ca si cea din Caesarea-Philippi) drept testament succesoral.


Basilica S.Pietro in Montorio cu monumentul Tempietto pe panta estica a Dealului Gianicolo din Roma, construita pe cel de al doilea loc presupus de crucificare a lui Petru.


3. Iacob cel Batrân
Pescar dintr-un sat de pe malul nordic al lacului Genesareth. Parintii: Zebedeus si Maria-Salomeea. Frate mai mare al apostolului Ioan. Numit si Iacob cel Batrân. Isus i-a poreclit pe acesti frati Boanerges (Fii tunetului), probabil pentru ca faceau parte din grupa revolutionar-antiromana a Zelotilor. Dupa Ridicarea la cer a lui Isus, Iacob cel Batrân ar fi facut o calatorie in Spania, dupa care s-ar fi reîntors in Palestina, unde ar fi predicat cu succes in tinuturile Samariei si Iudeei, conducând un timp, impreuna cu Petru si Ioan, comunitatea iudeo-crestina din Ierusalim. Ar fi fost prins si ucis prin decapitare la Ierusalim in anul 44 d.C, din ordinul regelui Aggripa I (Faptele Apostolilor, 12,2) si ingropat tot acolo. La ocuparea Palestinei in anul 614 de catre Persi, relicvele lui Iacob cel Batrân au fost duse, spre a fi salvate, fie la manastirea Sf.Ecaterina, fie la manastirea Raithiu (ambele in peninsula Sinai din Egipt), fie la manastirea Menas din Alexandria (Egipt). De aici, conform legendei, osemintele sale ar fi fost duse in Spania. Mormântul din Spania ar fi fost descoperit in jurul anilor 820-830. In sec.11, dupa o serie de viziuni in forma de stele ale unor copii de pastori in timpul noptii pe o pasune, a fost construita pe acel loc renumita basilica de pelerinaj din Santiago de Compostela (Sf.Iacob de pe Câmpul Stelelor). Relicvele lui Iacob cel Batrân s-ar afla, impreuna cu relicvele lui Athanasie si Theodosius, intr-un tabernacol din cripta acelei catedrale.


4. Ioan

Pescar, fiul lui Zebedeus si al Mariei-Salomea, fratele mai mic al apostolului Iacob cel Batrân. Unii considera ca el ar fi autorul Evangheliei lui Ioan, fapt contestat de altii. Denumit in Evanghelia lui Ioan drept Apostolul cel mult iubit de Isus, martor ocular al crucificarii lui Isus. Ar fi intreprins mai multe calatorii misionare in Asia Mica. Legendele sustin ca a refuzat sa aduca ofranda cuvenita in templul roman al zeitei Artemis din Efes (Turcia) in timpul persecutiilor anticrestine ale lui Domitian (81-96 d.C.), fapt pentru care ar fi fost arestat si dus la Roma, unde ar fi fost supus la chinuri, prin scufundare intr-un vas cu ulei fierbinte, lânga Porta Latina (pe acel loc s-a construit apoi biserica Oratorio di San Giovanni in Oleo). Exilat pe insula Patmos (Grecia), a scris Apocalipsa dupa Ioan, iar dupa moartea imparatului Domitian (96 d.C.) s-a întors la Efes. Ar fi decedat la vârsta foarte inaintata (88 ani).


5. Iacob cel Tânar
Parinti: Alfeus si Maria-Kleophas. Probabil identic cu Iacob cel mic din Evanghelia lui Marcu. Nu se cunosc alte amanunte despre viata si activitatea lui Iacob cel Tânar.


6. Bartolomeu-Natanael
Una din legende afirma ca el ar fi fost mirele de la Nunta din Canaa si ca ar fi intreprins apoi lungi calatorii de raspândire a noii credinte prin Cilicia, Armenia, Mesopotamia si India. La curtea regelui Polimius din Armenia ar fi savârsit minuni si tot acolo ar fi fost omorît in mod crud (i s-ar fi tras pielea de pe corpul viu). Porecla Canaanit poate veni fie de la localitatea Canaa din Galilea, fie de la cuvântul arameic Quana (Zelos), caz in care Bartolomeu ar fi apartinut si el gruparii Zelotilor. Ramasitele sale pamântesti ar fi ajuns in Arabia, in Mesopotamia, pe insula Lipari (Italia), la Benevent (oras in Campania, la cca 50 km nord-est de Napoli) si in sfârsit (in anul 983) la Roma (la interventia imparatului Otto I), unde se odihnesc si in prezent in basilica Sf.Bartolomeu de pe Isola Tiberiana. In anul 1238 un fragment de craniu a fost dus la Frankfurt pe Main (Germania) si depus in relicviarul domului ce-i poarta numele (Sf.Bartolomeu).


7. Matei-Levi


Numit Matei in Evanghelia lui Matei (9,9) si Levi in Evangheliile lui Marcu (2,14) si Luca (5,27). Evanghelia lui Ioan nu il aminteste. Dupa unii ar fi fost aceiasi persoana cu evanghelistul Matei (fapt contestat de altii). Vames din Galilea, in slujba tetrarhului Herodes Antipas. Ar fi intreprins calatorii misionare in Persia si Etiopia. A fost asasinat (strapuns cu spada in spate, in timp ce se afla lânga altar) din ordinul regelui etiopian Eggipus, in urma unor intrigi de curte.


8. Filip


Originar din satul Betsaida (ca si Andrei si Petru), de meserie pescar. Ar fi murit martirizat (crucificat) in anul 80 la Hierapolis (azi: Pamukkale-Turcia), la vârsta de 87 ani. In tinerete ar fi facut o calatorie misionara prin Asia Mica si Balcani.


9. Simon Zelotul-Canaanitul
Amintit numai in evangheliile sinoptice (Marcu, Matei, Luca). Membru al gruparii Zelotilor. Dupa unele legende ar fi fost frate cu apostolii Iacob cel Tânar si Iuda-Tadeul (parinti: Alpheus si Maria-Kleophas). In timpul unei misiuni prin Persia (impreuna cu Iuda-Tadeul) ar fi fost amândoi ucisi. Modul in care ar fi fost omorîti este diferit prezentat: fie decapitati, fie rastigniti, fie taiati de viu in doua parti.


10. Iuda-Tadeul

Apostol prezentat sub 2 nume: Tadeus (Marcu 3,18, Matei 10,1-4), respectiv Iuda, fiul lui Iacob (Luca 6,16, Faptele Apostolilor 1,13). Nementionat in Evanghelia lui Ioan.


11. Toma

Poreclit si Dydimus (Geamanul). Dupa unii ar fi fost originar din orasul grec Didima (Turcia), dupa altii ar fi fost frate cu Isus (in acest caz el este Iuda-Toma, unul dintre cei 4 copii ai lui Iosif). A intreprins o lunga calatorie misionara, ajungând pâna in India de sud. Relicvele sale ar fi pastrate in orasul Edessa (azi: Urga-Turcia).


12. Iuda-Iskariot


Iskariot (Ioan 6, 71) ar indica fie provenienta sa din satul Karioth (la cca 25 km sud-est de Hebron in Israel), fie apartenenta sa la grupul Zelotilor. L-ar fi tradat pe Isus pentru 30 monede de argint. Dupa rastignirea lui Isus, regretând fapta, ar fi aruncat cele 30 monede in incinta Templului herodian, dupa care s-ar fi spânzurat de un copac (Copacul lui Juda = Cercis siliquastrum). Oamenii Marelui Preot Caiafa (Kaiphas) ar fi cumparat cu acesti bani hotarul de pamânt Hakeldama, folosit apoi ca cimitir pentru strainii decedati in Ierusalim, la sud de Valea Hinnom si de vechea cetate a Ierusalimului. Alta versiune sustine ca Iuda ar fi fost condamnat la moarte si executat.


13. Matias

Matias reprezinta forma prescurtata a prenumelui elenizat Mattathias, derivat din ebraicul Mattitjah si inseamna "Darul Domnului". A fost inlocuitorul oficial al lui Iuda-Iskariot. Conditia care i s-a impus: noul apostol trebuia sa fi fost martor al Invierii lui Isus. Conform Faptelor Apostolilor a fost cooptat in grupul apostolilor (in scurtul interval de timp dintre Ridicarea la Cer a lui Isus si Pogorîrea Sf.Spirit la 50 zile dupa Ridicarea la Cer) dupa tragere la sorti (contracandidat: Iosif, zis Barsabbas Justus). La adunarea de alegere au participat 120 crestini. Asupra vietii si activitatii sale ulterioare exista foarte putine relatari. Ar fi predicat in Palestina si Etiopia. Ar fi decedat in jurul anului 63 d.C. Despre modul cum a murit exista 3 versiuni:


Dupa o misiune plina de succes in Iudea, ar fi fost acuzat de Sanhedrin pentru delicte teologice, condamnat si lapidat (linsat cu pietre), apoi decapitat cu sabia.


Decedat in chip natural.


Ar fi fost crucificat in Roma (relicvele sale ar fi pastrate - in aceasta varianta - in basilica Santa Maria Maggiore din Roma).


Osemintele sale ar fi fost duse de catre Elena (mama imparatului Constantin cel Mare) in sec.4 din Palestina la Trier (Germania). Un document din sec.12 afirma ca cu ocazia unor lucrari de restaurare a bisericii San Eucharius (Trier-Germania) ar fi fost redescoperite osemintele lui Matias. In prezent mormântul lui Matias s-ar gasi in biserica San Matthias din Trier.

SCOATEREA CAPULUI SARPELUI

Scoaterea capul şarpelui
Marţi 6.15.2010 12:00 EDT Kay Winters Buletine - Profetică Insight

Recent am avut o experienţă profetic descris în mod clar că starea bisericii în America. Eu si sotul meu ia seara plimbari prin care se aduc , uneori, ne prin cartierele bogate. Ne bucurăm de vizionare case de lux cu cascade lor frumoase şi fântâni. Uneori I de risc la egal curios în curţile acestor locuinţe , găsirea piscine deosebite , terenuri de sport , seminee, şi peisajului , care imi aminteste de o pictura Thomas Kincaid .
Aşa cum am fost noştri se bucură de mers pe jos într-o seară , soţul meu brusc blurted afară, "Snake ! " După sărituri în direcţia opusă , am văzut un şarpe de trei metri lungime despre un picior departe de unde am fost de mers pe jos .

După ce a fost crescut la o fermă din Georgia , Sunt familiarizat cu comportamentul de şerpi , în special vipere otravitoare. Şerpi reacţionează la vibraţii la sol , aşa că am fost intrigat despre ce sarpele nu a fost fluierat sau forma de a ne lovi . Spre surprinderea noastră , ne- a ignorat şarpe şi slithered încet în direcţia opusă . Părea să fie dreptul de "acasă" în peisajul de cartier.

Am decis să alertă în ceea ce priveşte calculeaza sarpe. Am sunat la uşă şi a fost întâmpinată de un om în 40 de ani sa. I-am spus , "Domnule , există un şarpe cu clopoţei în curte din fata Poate aţi putea dori să dispună de el. ". El a îngheţat şi nu a răspuns . Ştiind sarpele ar putea scăpa mai repede , am continuat , "Domnule , acesta este un cartier cu o mulţime de copii. "

În cele din urmă , după o altă pauză lungă , el a răspuns , "OK , da-mi un moment . " Aş putea spune că nu doriţi să fiţi deranjat , dar declaraţia ultima mea l- au provocat la acţiune. După ceea ce părea o eternitate , calculeaza iesit din garajul lui cu un stâlp de şase metri care a avut o lamă uriaşă, de ras -ca ataşat.

Am fost uimit să văd că şarpe cu clopoţei a fost încă în mişcare a peisajului într-un ritm de melc . calculeaza privit ingrozit ca el a abordat cu precauţie sarpe din spate. El a ridicat în mod repetat arma ridicat în aer , practicarea grevă potenţialul său , dar a ezitat să livreze lovitură moarte. Nu doresc să -l faci de râs , am tăcut , dar nu am putut ajuta, dar cred , Ce este in neregula cu tine ? Scoateţi capul pe şarpele lui acum!

Slujirii lui Dumnezeu sau Mamona

La acel moment , am realizat că situaţia cu sarpele a fost o analogie pentru starea actuală a bisericii americane. calculeaza reprezintă biserica, şi şarpe cu clopoţei reprezinta Satana.

Din păcate , Satana nu este intimidat sau ameninţate de biserică . De fapt, el umbla în şi în afara trupului lui Hristos, adesea fără rezistenţă sau consecinţă . Nu este nevoie de Satana de a huidui , bobina sau o grevă, la noi, deoarece ne prezintă ameninţare mică pentru el. El ştie central al bisericii în general nu este HristosCentrat , dar auto-Centric. Ne-am propus inimile noastre pe comori temporale , în loc de eternitate, care caută mâna lui Dumnezeu in loc de chip al lui Dumnezeu . Chiar miniştrii noştri au fost înşelaţi , având în vedere dimensiunea lor congregatii , oferte şi clădiri, tija de măsurare pentru a avea succes . Un distorsionat "prosperitate" Evanghelia ne-a învăţat să folosească credinţei noastre aproape exclusiv pentru a obţine mai mari case , masini si conturi de 401K .

Ochii nostri spirituali au fost incrustat cu o infecţie care a distorsionat viziunea noastra . Orbit de materialismul , urmarim Mamona în timp ce Satana se află în linişte la picioarele noastre . Eforturile noastre de placere ne-a intarit nu numai plinge de nevoiasi , dar şi şoapte de Duhul Sfânt. Noi nu vrem să aibă rutine noastre perturbat în niciun fel. Într-adevăr, majoritatea dintre noi se poartă un semn care spune , " Nu deranjaţi ! " Noi trebuie să fie provocat să iasă din zonele de confort noastre de a sluji la domiciliu, la biserică sau în comunităţile noastre .

Ca şi biserica din Laodicea , biserica american a fost înşelat de bogăţii . Noi nu sunt conştiente de sărăcia noastră spirituală şi orbire. Ca rezultat , mulţi creştini în necunoştinţă de cult american idol al lui Mamona . În mila Sa , Domnul a folosit spirală descendentă a economiei naţiunii noastre şi sistemul monetar pentru a avertiza sa nu ne încredere în bogăţiile nesigure , dar în El, în mod liber , care ne dă toate lucrurile să se bucure (a se vedea Rev 3:15-19; Luca 16:13).

Călcat în Picioare pe Şerpilor

Ne sunt destinate să călca pe şerpi şi scorpioni , sfărâmarea Satana sub picioarele noastre . Cu toate acestea, un element cheie care ne permite să triumfe asupra lucrări de la diavolul este adâncimea de pocăinţă noastre. Numai pocăinţa profundă de automulţumire noastre spirituale şi idolatrie va vindeca orbirea noastră spirituală , permiţându-ne să identifice şerpii în vieţile noastre. Nu mai ignorant de dispozitive lui Satan , putem se agită în împărăţia întunericului , cauza Satana să fugă şi ridice un "Nu trespassing ! " semneze, în peisajul vieţii noastre.

Isus ne-a dat puterea de a învinge duşmanul . "Iată, Eu vă dau autoritatea de a călca pe şerpi şi scorpioni , şi peste toate puterea vrajmasului , si nimic nu se prin orice mijloace te-a ranit " (Luca 10:19, NKJV ).

Noi trebuie să devină o generaţie de criminali şarpe că lupta noastră este împotriva căpeteniilor , puterile, conducători de intuneric si duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti . Ca soldaţi de cruce , noi trebuie să facă schimb pasivitate noastre cordiale pentru o militantismul violente şi scoateţi şefii de serpi în vieţile noastre. Într-adevăr, puterea Lui care lucrează în noi, se pot sparge orice jugul şi tăiat prin orice lanţ, şi în lumina Lui ne poate distruge orice adâncime de întuneric .

" În acest scop, Fiul lui Dumnezeu sa manifestat , pentru ca El să nimicească lucrările diavolului " (1 Ioan 3:8).

şerpi întâlnim va huidui , rulouri şi în grevă frica la Mare Unul , care locuieşte în noi. Aşa cum am exercite autoritatea si puterea de date de Dumnezeu , multe din aceste serpi va fugi de frică. Dar ceea ce despre cei serpi care rezistă şi refuză să iasă viaţa noastră? Trebuie să spunem , " Off With Their Heads ! " (A se vedea Iacov 4:7; 1 Ioan 3:8. )

Despre autor : Kay Winters este co-fondator , împreună cu soţul ei, Rob, a prepară Way International , o misiune profetică itinerantă cu sediul în Phoenix, Arizona . Misiunea Winters " este de a stârni o revoluţie spirituală şi de reformă în America prin predicarea pocăinţei , proorocesc, restaurarea şi promovarea renaştere . accentul lui Kay minister este identificarea şi mobilizarea mijlocirea împotriva fortificatii spirituale care interzic reconcilierea rasială , renaşterea şi vindecarea ţara noastră. Astăzi profetică Insight a fost adaptat la newsletter-ul Pregătiţi Calea lui , Messenger , si este folosit cu permisiune. newsletter-ul este disponibil pe site-ul ministerului web www.preparethewayint.com.



Read more: http://charismamag.com/index.php/prophetic-insight/28466-removing-the-head-of-the-serpent#readmore#ixzz0rntEfAJd
RUGACIUNE PENTRU ROMANIA
Doamne Tata, venim in Numele Domnului Isus sa mijlocim pentru tara noastra, Romania recunoscand starea de pacat a ei: minciuna, idolatria, mandria, vedem ca suntem intr-o stare jalnica si stim ca daca nu intervii Tu, Doamne vom pieri. Recunoastem ca numai Tu poti VINDECA natiunea noastra caci esti Domn si Stapan peste intreg pamantul, asa ca te rugam sa aduci MILA si sa aduci vremuri de inviorare si trezire spirituala peste tara noastra, intoarce-i la Tine si se vor intoarce, deschide-le ochii si vor vedea, deschide-le urechile si vor auzi, despietreste-le inimile si vor crede in Tine si in Singurul Tau Fiu. Te rugam sa trimiti cu putere Duhul Tau sa cerceteze inimile si sa se intoaca la tine si sa ne vindeci tara! Faca-se voia Ta precum in ceruri asa si in tara noastra. Te rugam pentru cei ce ne guverneaza tara sa-i inteleptesti si sa-i luminezi, pune-le teama de Tine ca sa dea legi morale, sa faci sa caute folosul tarii, asa incat minciuna, coruptia, lacomia sa nu-si mai aibe locul in Parlament! Te rugam sa binecuvintezi S.R.I, Politia si Jandarmeria Romana, ajutadu-i sa se lupte pentru dreptate fara sa caute la fata omului. Te rugam sa ai mila si de primaria orasului Fundulea sa aibe frica de Tine si mila de oameni, da-le intelepciune si pricepere sa lucreze cu dreptate si mila. Iar pe noi Doamne, ajuta-ne sa luminam in lume, traind dupa Adevarul Cuvantului Tau, vestind Evanghelia cu toata indraznela si curatirea de inima. Iar Aceluia ce poate face nespus mai mult de cat cerem noi sau gandim sa fie toata Slava, Lauda, Inchinarea acum si in vecii vecilor AMIN!


SARBATOARE IN FUNDULEA



PASTORUL BISERICII BAPTISTE,GERALD Z.A VORBIT SI EL DESPRE DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU



FANFARA BISERICII BETEL A LAUDAT PE DOMNUL PE TOT PARCURSUL MARSULUI




MARSUL INVIERII A ADUS INCA ODATA OPORTUNITATEA DE A VESTI EVANGHELIA OAMENILOR DIN FUNDULEA.
HRISTOS DOMNUL ESTE VIU !


TUTUROR PRIETENILOR,DE APROAPE SI DE DEPARTE VA DORIM SARBATORI FERICITE !

Revizuirea Constitutiei si familia

Se discuta tot mai mult in Romania despre revizuirea Constitutiei. Partidele politice cauta sa se pozitioneze cit mai favorabil pentru a influenta eventuala revizuire. La fel si Parlamentul in raport cu Executivul si vice versa. Restructurarea institutiilor de guvernamint, realocarea puterii politice, reducerea numarului de parlamentari, transformarea parlamentului din sistem bicameral in unul unicameral sunt deziderate pe care clasa politica din Romania le priveste ca prioritare. Dar valorile? Dar noi?

Pentru cetatenii tarii valorile sunt prioritare si cu mult mai importante decit aceste obiective care actualmente preocupa clasa politica. In 2006 AFR a obtinut din partea cetatenilor cu drept de vot, adica a voastra, 650.000 de semnaturi pentru revizuirea articolului 48 din Constitutie care priveste familia si casatoria. In decembrie 2006 semnaturile au fost inaintate Guvernului. De atunci asteptam actiuni concrete din partea clasei politice si a Guvernului pentru revizuirea articolului 48. Acest obiectiv e prioritar pentru cetatenii tarii care in majoritate covirsitoare, mai mult de 90% dupa ultimul sondaj de opinie, resping casatoriile intre persoane de acelasi sex. In prezent Articolul 48 defineste casatoria ca fiind uniunea liber consimtita dintre „soti” si nu specifica „barbat si femeie.” Rectificarea acestei lacune e foarte simpla si necontroversata, dar absolut necesara si imperativa. Daca nu e facuta, insa, e foarte posibil sa rezulte in consecinte grave pentru institutia casatoriei si a familiei romane.

Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma ca “Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului.” Contextul actual e unic pentru protejarea familiei si casatoriei in Constitutia tarii prin definirea lor corecta. Natiunea si societatea romana pot supravietui fara o Constitutie si fara oricare articol din Constitutia curenta, dar nu poate supravietui fara familie si casatorie. De aceia afirmam ca Articolul 48 e cel mai important articol din Constitutie. Familia si casatoria au nevoie de protectie si au dreptul sa fie protejate. Cerem si nadajduim ca vocea cetatenilor tarii sa fie auzita in dezbaterile actuale privind reconfigurarea Constitutiei, iar Articolul 48 sa fie revizuit prin definirea casatoriei si familiei.
AFR
PRELUARE DE PE INFORMATIA FAMILIEI - http://informatiafamiliei.blogspot.com/


LASA MANDRIA SI PRIMESTE UMPLEREA CU DUHUL SFANT!

Atât în Vechiul cât si în Noul Testament, Duhul Sfânt s-a revãrsat peste oameni în cele mai neobisnuite feluri! A cutremurat clãdirile. Oamenii au început sã Il laude pe El în noi limbi. Duhul Sfânt a preluat din plin controlul!

La Cincizecime , El a venit ca vâjâitul unui vânt puternic! Când Duhul Sfânt se coboarã, cum mai miscã si mai agitã lucrurile! (a se vedea Fapte 2:4 si 4:11).

Ioan Botezãtorul a predicat: "Cât despre mine, eu vă botez cu apă; dar vine Acela care este mai puternic decât mine, şi căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintelor. El vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc. (Luca 3:16).

Preaiubitilor, Biblia spune foarte clar: Când Isus vine la tine, El vrea sã te boteze cu Duh Sfânt si cu foc! Duhul Sfânt aduce focul – un foc înflãcãrat, o dragoste arzãtoare pentru Isus. De ce atât de multi credinciosi sunt plini de râvnã, înflãcãrati pentru Domnul vreme de o clipã... si în clipa urmãtoare s-au rãcit deja, nefiind niciodatã complet, constant implicati? Nu cumva deoarece refuzã sã lase pe Isus sã îi boteze cu Duhul Sfânt?

“Şi când va veni [Duhul Sfânt] El, va dovedi lumea vinovată în ce priveşte păcatul” (Ioan 16:8). S-ar putea cumva ca acesti credinciosi să nu fie convinsi pe deplin de păcătosenia lor tocmai pentru că încã nu I-au dat locul (cuvenit, dealtfel) Duhului Sfânt în viata lor? El este firul cu plumb al lui Dumnezeu, legatura directă a lui Dumnezeu cu noi. El ne descoperă nouã orice nu se raportează la Christos, sau nu este în conformitate cu voia lui Christos pentru noi – si ne declarã vinovati de lucrul acesta, dar tot El ne dă abilitatea, ne împuterniceste sã ne conformăm Cuvântului Sãu, sã ne întoarcem la El, sã urmãm Cuvântul Sãu! Cu adevãrat El devine Mângâietorul nostru în aceasta, deoarece când ne condamnã de pãcat, El ne dã si puterea sã ne lãsãm de pãcat. Asta da, mângâiere adevãratã!

Duhul Sfânt nu te va pune niciodată să faci o prostie. Dar El s-ar putea sã vina peste tine în asa un mod, cã cei ce pãcãtuiesc sã creadã esti beat sau nebun! El nu este binevenit în multe biserici deoarece se crede că e prea zgomotos, prea deranjant, prea imprevizibil!

SA LASAM MANDRIA SI SA-I CEREM DUHULUI SFANT SA NE UMPLE
Atunci pamantul se va cutremura din nou,
Atunci vom vedea minuni,
Atunci bolnavii se vor vindeca,
Atunci Bisericile vor fi pline de credinciosi.

UNDE SUNT TIMOTEII

Creştinii din Filipe au fost primii cărora Pavel le-a prezentat adevărul: „Să aveţi în voi gândul lui Cristos.” Pavel le-a scris acest mesaj în timp ce se afla în închisoare la Roma.

Aflându-se în închisoare Pavel scria că are în el gândul lui Cristos, renunţând la reputaţia sa pentru a deveni un slujitor al lui Cristos şi al bisericii sale. Acum el scrie: „Nădăjduiesc, în Domnul Isus, să vă trimit în curând pe Timotei, ca să fiu şi eu cu inimă bună când o să am ştiri despre voi” (Filipeni 2:19).

Aceasta este gândirea, lucrarea gândului lui Cristos. Gândiţi-vă la aceasta: Iată un pastor stând în închisoare, cu toate acestea el nu se gândea la propriul său confort, la propria sa situaţie dificilă. Lui îi păsa doar de starea spirituală şi fizică a poporului său. Şi el i-a spus turmei sale: „Mângâierea mea va veni numai atunci când voi şti că o duceţi bine, în duh şi în trup. Iată de ce îl trimit pe Timotei să vadă starea în care vă aflaţi, în numele meu.”

Apoi Pavel face următoarea afirmaţie alarmantă: „Căci n-am pe nimeni, să-mi împărtăşească simţirile ca el şi să se îngrijească într-adevăr de starea voastră” (2:20). Ce afirmaţie tristă! În timp ce Pavel scria aceasta, biserica de lângă el, care se afla în Roma, creştea şi era binecuvântată. Era evident că existau conducători evlavioşi în biserica din Roma. Dar, Pavel spune: „Nu am nici un om care să împărtăşească cu mine gândul lui Cristos.” De ce era aşa? “Ce-i drept, toţi umblă după foloasele lor şi nu după ale lui Isus Hristos” (2:21). Era evident că nu s-a găsit nici un conducător în Roma care să aibă o inimă de slujitor – nici unul nu a renunţat la reputaţia sa ca să devină o jertfă vie. În schimb, fiecare căuta propriile sale interese. Nici unul nu avea gândul lui Cristos. Pavel nu putea să-i încredinţeze nimănui să meargă la Filipi ca să fie un slujitor adevărat pentru acel trup de credincioşi.

Cuvintele lui Pavel de aici nu pot fi atenuate: „Fiecare îşi caută de sine. Aceşti slujitori caută numai propriul beneficiu. Iată de ce nu este nimeni în care să am încredere că va avea grijă de nevoile şi durerile voastre, cu excepţia lui Timotei.”

Rugăciunea noastră ar trebui să fie: „Doamne, nu vreau să fiu concentrat doar asupra mea într-o lume care iese de sub control. Nu vreau să fiu îngrijorat pentru propriul meu viitor. Ştiu că Tu ţii calea mea în mâinile Tale. Doamne, Te rog, dă-mi gândul Tău, gândirea Ta, preocupările tale. Vreau să am inima Ta de slujitor.” Amin.

ATUNCI CAND DUHUL SFANT VINE

Profetul Isaia descrie ce se întâmplă atunci când Duhul Sfânt se coboară asupra unui popor. Isaia prooroceşte: „…se va turna Duhul de sus peste noi; atunci pustia se va preface în pământ, şi pomătul va fi privit ca o pădure” (Isaia 32:15).

Isaia spune: „Atunci când Duhul Sfânt vine, ceea ce a fost cândva un pustiu sterp devine o câmpie roditoare. O bucată moartă de pământ, dintr-odată, se umple cu roadă. Şi aceasta nu este o roadă temporară. Câmpia cu roadă va creşte într-o pădure şi veţi putea tăia din această pădure an după an şi să continuaţi să zidiţi rodnicia voastră.”

Isaia adaugă: „Atunci nepărtinirea va locui în pustie, şi neprihănirea îşi va avea locuinţa în pomăt” (32:16). Potrivit profetului, Duhul Sfânt, de asemenea, aduce cu Sine un mesaj de judecată împotriva păcatului. Iar acest mesaj produce neprihănire în oameni.

Isaia nu vorbeşte despre o revărsare de o singură dată a Duhului, ceea ce unii o consideră ca şi „trezire.” Isaia descrie ceva care durează. Studiile făcute de sociologi creştini arată că majoritatea trezirilor din ziua de azi durează în mediu cinci ani, lăsând în urmă multă confuzie şi neînţelegere. Cunosc unele biserici unde au avut loc aşa-numitele treziri, dar acum, peste doar câţiva ani, nu mai este nici o urmă din ceea ce a fost o revărsare a Duhului. Acele biserici sunt moarte, pustii şi goale. Clădiri care odată găzduiau mii, acum sunt nişte morminte, cu doar cincizeci de oameni care le frecventează.

Isaia continuă: „Lucrarea neprihănirii va fi pacea, roada neprihănirii: odihna şi liniştea pe vecie. Poporul meu va locui în locuinţa păcii, în case fără grijă şi în adăposturi liniştite” (Isaia 32:17-18).

Pacea vine pentru că neprihănirea este la lucru. Duhul Sfânt înlătură toată neliniştea, toate tulburările şi toată condamnarea. Ceea ce urmează este pacea minţii, pacea în casă şi pacea în casa lui Dumnezeu. Şi atunci când poporul lui Dumnezeu are pacea lui Cristos, el nu pot fi uşor scos din această stare. „Dar pădurea va fi prăbuşită supt grindină şi cetatea plecată adânc. Ferice de voi, care semănaţi pretutindeni de-a lungul apelor, şi care daţi drumul pretutindeni boului şi măgarului” (32:19-20).

Profeţia lui Isaia despre Duhul Sfânt era îndreptată asupra Israelului din timpul domniei lui Ozia. Cu toate acestea, ea se aplică şi poporului lui Dumnezeu din ziua de azi. Este cunoscută ca şi profeţie dublă. Realitatea este că fiecare generaţie are nevoie de o revărsare a Duhului Sfânt. Şi eu cred că biserica de azi nu a văzut încă nimic în comparaţie cu ceea ce Duhul Sfânt doreşte să realizeze.
TREBUIE SA-I DAM VOIE SA NE VORBEASCA

Ilie a practicat puterea rugãciunii. El a închis si a deschis cerurile, a chemat foc din cer, si a despãrtit apele cu mantia sa. Un om al actiunii care a adus întreaga stãpânire sub cuvântul sãu, si-a bãtut joc de profetii lui Baal pe Muntele Carmel, omorându-i chiar sub nasul regelui.


Acest bãrbat puternic a venit la sala tronului lui Dumnezeu de mai multe ori, rugându-se cu stãruintã sã dea ploaie. Ilie a vorbit cu Dumnezeu despre aceastã trebuintã. Un nor mic si-a fãcut aparitia, si profetul, care cu trei ani si jumatate mai înainte închisese cerurile si cauzase o secetã teribilã, acum deschise cerurile si “o ploaie mare” a cãzut.


Ilie a fost coplesit de biruintã. O mare trezire spiritualã avea sã aibã loc. Focul lui Dumnezeu cãzuse si se întâmplaserã minuni la care fuseserã martori multimi, ce putuserã sã vadã nemaipomenita putere a lui Dumnezeu. Gândea Ilie ”Acum Izabela se va cãi, se va pocãi de faptele ei! Nici chiar ea nu poate sã nu tinã seama de semnele si minunile acestea! Acum e ceasul lui Dumnezeu pentru poporul acesta".


Dar ce soc a primit. Izabela n-a fost chiar deloc impresionatã de minuni si de acea putere, si i-a spus lui Ilie: "mâine la ceasul acesta, te voi ucide tocmai cum ai fãcut si tu cu preotii mei."


Ce vedem în momentul urmãtor: cã acest puternic si mare om al actiunii se ascunde într-o pesterã din Muntele Horeb la vreo 200 mile depãrtare.

Ce priveliste! Patruzeci de zile si patruzeci de nopti a petrecut întorcând problema pe toate fetele si tot gândindu-se la întorsãtura nefavorabilã pe care o luaserã lucrurile. A devenit preocupat de probleme, iar ochii sãi erau asupra lui, în loc sã fie atintiti pe Dumnezeu. Asa încât Dumnezeu l-a chemat: “Ilie, ce cauti aici, de ce te ascunzi în pestera asta?"

Oftând, Ilie i-a rãspuns: "Doamne, poporul se risipeste. Intreaga stãpânire, întregul guvern este imoral, e pe o cale rea. Oamenii s-au întors iarãsi la cãile lor; nici mãcar n-or sã mai creadã în minuni. Societatea a luat-o razna. O sa-mi dea cu mesajul în fatã, o sã-l respingã. Toti sunt sub puterea si controlul diavolului – în afarã de mine. Am rãmas numai eu singur, Doamne. Mã ascund, ca mãcar un sfânt sã mai rãmânã pentru tine”.


Ilie, un profet al rugãciunii, fusese atât de ocupat pentru Dumnezeu, si atât de ocupat sã demonstreze puterea lui Dumnezeu, cã devenise un slujitor într-un singur sens: vorbise cu cu Dumnezeu deseori, dar ascultase foarte putin. Dacã ar fi ascultat, ar fi auzit cum Dumnezeu îi spunea cã mai erau 7000 de sfinti ca si el, care nu se compromiseserã.

POVESTEA MEA !? sau POVESTEA TA !?

Dar eu, magarul.

DE Ulrike Schild

Scuzati-ma. sunt cu gura plina. Dar tocmai am primit fan proaspat si, desigur, trebuie mai intai sa-l gust. As fi magar daca nu as face-o. Dar ce prostii spun. Sunt magar. Si inca unul foarte renumit. Ce poate sa-l faca pe un magar renumit? - va intrebati.

Corect: toti magarii sunt la fel. Zi de zi cara poverile oamenilor - nu prea au de ce sa fie mandri. Cu toate acestea - uneori ma intreb daca chiar nu conteaza pentru cine te spetesti in halul acesta.

Caci odata a calarit Cineva pe spinarea mea si asta a contat cu adevarat. Pe spinarea mea au mai calarit multi, dar. Deci: ma aflam cu manzul meu in grajd, fara sa banuiesc nimic. De langa ieslea mea puteam sa vad foarte bine drumul care duce la Ierusalim. Deodata, spre noi s-au indreptat doi oameni. Barbati pe care nu-i mai vazusem niciodata. Tocmai ma gandeam ce cauta astia doi aici. Chiar in clipa aceea ne-au dezlegat si ne-au luat cu ei. Nimeni nu ne-a spus unde mergem. De ce ne-a luat. Nu ne-a intrebat daca vrem, la urma urmei, sa mergem cu ei. De obicei sunt cam incapatanat. Desi nu din rautate sau din vreun alt motiv, numai asa, incapatanat - pai da, asta face parte din fiinta mea. La urma urmei, nu pot oamenii sa faca ce vor cu noi, magarii. Insa in ciuda intrebarilor si a curiozitatii ce avea sa ni se intample, nu mi-a fost frica. Nu stiu nici eu cum de nu mi-a fost frica! Am fost rapiti, cum s-ar spune - si totusi ma simteam bine!

Si am avut dreptate sa ma simt asa. Pe mine, un magar lipsit de importanta, sau - ca sa fiu mai exact - o magarita lipsita de importanta, tocmai pe mine m-a ales El. Si atunci am putut sa-L slujesc. Deci: pentru Omul acesta mi-a facut placere sa-mi ofer spinarea. Desi spre drumul spre Ierusalim ma intrebam tot timpul de ce a trimis Isus tocmai dupa mine. Un cal, o trasura,
o caleasca. astea ar fi fost mai potrivite pentru un rege. Dar mie, magarului, mie mi s-a permis sa fac ceva pentru El!
De ce va povestesc asta? Poate ca trebuie sa multumim pentru cinstea de a purta povara DOMNULUI ISUS.

UNDE VREI SA AJUNGI CU ASA DE MULTE BAGAJE GRELE ?

Un barbat se ducea intr-o statiune. Avea o multime de bagaje, asa incit prin gari intimpina tot felul de neplaceri. Intr-o gara a fost asa de suparat incit la intrebarea unui calator: "Unde mergeti, domnule?" isi pierdu rabdarea si injurind puternic, striga: "La dracu!" Un alt calator care era crestin, auzi acele cuvinte, merse dupa el si se aseza in acelasi compartiment. Dupa ce se linisti putin, crestinul incepuse vorba cu el.

Pe parcursul discutiei a gasit prilejul sa-i a-duca aminte de raspunsul dat, apoi il intreba: "Cind credeti ca veti ajunge la tinta calatoriei?"

Celalalt care se mai potolise putin, s-a rusinat de iuteala raspunsului. Marturisi deschis ca raspunsul lui grabit la urma urmei era adevarat si ca adevarata tinta a calatoriei a fost bine aratata in cuvintele spuse mai inainte.

Acesti doi oameni, care stateau fata in fata in acelasi compartiment, mergeau pe cai deosebite: unul mergea hotarit spre iad, iar celalalt avea o tinta sigura in cer. Unul se afla pe calea larga a pierzarii, iar celalalt pe calea cea strimta ce duce la viata vesnica. Si calatoria vietii noastre pe acest pamint trebuie sa duca in cer, sau in iad. Asa ca intrebarile cele mai insemnate pentru fiecare din noi sint: "Care este tinta calatoriei mele? Pe ce cale calatoresc?"

Daca esti pe calea pierzarii, te rog opreste-te si intoarce-te la calea care duce la viata vesnica. "Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in EL, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica" (Ioan 3.16). "Isus i-a zis: EU sunt CALEA, ADEVARUL si VIATA" (Ioan 14.6).

RESPONSABILITATE CRESTINA

Inteleptii din vechime au sustinut ca nu este nici un pacat savarsit ale carui urmari sa loveasca numai pe cel ce l-a infaptuit; caci pe langa un bolnav, sufera si cei din casa lui.Cand esti membru intr-o biserica ai responsabilitatea unei trairi in lumina.Nu poti spune "ce va intereseaza pe voi ce fac eu?"
Pentru ca sa ilustreze mai bine acest argument, inteleptii au spus urmatoarea intamplare: “Un vapor mergea catre Iope ducand calatori. Unul dintre calatori a facut in cabina lui o spartura mare, in coasta vaporului. Cand au aflat ceilalti calatori de fapta lui, i-au zis: “Nenorocitule, ce-ai facut?!”. Atunci acesta a raspuns: “Ce va intereseaza? Spartura am facut-o in cabina mea, nu in a voastra!”. Daca apa intra in cabina lui, ar fi umplut si cabinele invecinate si in curand vaporul s-ar fi scufundat, inecand toti calatorii.
Lumanarea care palpaie DOMNUL NU O STINGE,dar ea strica vederea celor din jur.
Viata ta pacatoasa otraveste sufletele celor din jurul tau. Nu vrei ca ei sa-si strice vederea ? Vrei sa-si aduca aminte cu bucurie de tine?
Daca da, atunci renunta imediat la orice pacat constient din viata ta.
DOMNUL VA FI LANGA TINE CAND ITI VA FI GREU,EL NU TE VA LASA PARASIT.
“Si nu vă potriviţi chipului veacului acestuia” (Romani 12:2)
Simţi că nu mai deţii controlul asupra vieţii tale? Că viaţa te controlează în loc să o controlezi tu pe ea? Lucrul acesta se întâmplă fiindcă te afli pe scaunul din dreapta, conformându-te oamenilor, evenimentelor şi circumstanţelor. Acestea stau pe scaunul şoferului, nu tu. Nu e de mirare că nivelul tău de frustrare este ridicat, iar nivelul mulţumirii este scăzut. “Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia”. Dacă simţi că lumea te pune la colţ, ai două opţiuni:

1) Conformează-te în continuare sau fii un agent al schimbării. Fie alegi să rămâi pe locul din dreapta fie să treci la volan. Biblia spune: “Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia” (Romani 12:2). Ci transformă-te într-o persoană pro-activă, mânată de credinţa in NUMELE DOMNULUI ISUS, aşa cum doreşte Dumnezeu să fii.

2) Preia controlul asupra vieţii tale in NUMELE DOMNULUI ISUS prin “înnoirea minţii”. în loc să te zbaţi să schimbi oamenii şi împrejurările din jurul tău, schimbă-ţi modul de gândire şi ceea ce-ţi spui ţie însuţi. Cuvântul gre?cesc pentru înnoire înseamnă “alinierea gândurilor tale la gândurile lui Dumnezeu”. Abandonează acele gânduri auto-distrugătoare care îţi spun “nu eşti, nu poţi, nu vei fi capabil niciodată”. Dumnezeu spune: “Tu eşti, tu poţi şi cu certitudine vei fi capabil” datorită puterii Sale care te locuieşte! loan scrie: “ceea ce câştigă biruinţă asupra lumii, este credinţa noastră” (1 loan 5:4). Apelează la Cuvântul Lui Dumnezeu! Descoperă ce spune el despre lucrurile care te intimidează şi te controlează şi dezlănţuie puterea asupra lor. Cuvântul Lui Dumnezeu pentru tine astăzi este: “Nu te teme … eu sunt Dumnezeul tău. Eu te întăresc … eu te sprijinesc” (Isaia 41:10). Aliniază gândurile tale la gândurile lui Dumnezeu. Treci pe locul şoferului şi preia controlul asupra vieţii tale in NUMELE DOMNULUI ISUS!
SEMNE DE INTREBARE

Mereu, mereu, doar semne de-ntrebare:
Ce sunt ? Ce-am fost ? Ce, oare, mai pot fi ?
Mi-e zborul frânt de-un lanţ prins la picioare
Şi nu ştiu cum să-l rup să pot trăi…

M-am rătăcit şi nu găsesc cărarea
Să pot ieşi mai repede-ntr-un drum,
Nici rost nu am şi numai întâmplarea
Mai dă un sens trăirilor de-acum.

Mereu, mereu, aceeaşi întrebare
O tot framant şi-i caut un răspuns ;
Şi-o tot repet, dar nu mai am răbdare:
Când oare voi plăti îndeajuns ?

Nu ştiu să am nici vise nici ambiţii,
Doar om să mă mai simt îmi este dor,
Să fiu un simplu om, fără condiţii,
Să nu mai fiu doar piesă de decor.

Mereu, mereu, pun semne de-ntrebare
Negând continuu sensul absolut,
Chiar dacă sunt lovit în disperare
Mai merită să-mi pese de trecut?
As vrea sa ma praval la CRUCE,
Ca nu-s decat un plod in marele proiect
Si crucea mea de as putea a-mi duce
Nu mi-ar mai pasa de is, ori nu, destept !

CUTREMURUL DIN CHILE A MUTAT DIN LOC ORASELE

Masuratori realizate prin GPS au arata ca recentul seism cu magnitudinea de 8,8 grade care a avut loc in Chile a determinat schimbarea coordonatelor geografice ale unor orase intregi.

Orasul Concepcion - aflat cel mai aproape de epicentrul cutremurului - s-a deplasat spre vest cu cel putin 3 metri.

Si capitala Santiago s-a deplasat in directia vest-sud-vest, cu aproape 30 cm.

Si mai surprinzator este faptul ca metropola Buenos Aires, capitala Argentinei, aflata de cealalta parte a continentului sud-american, la mare distanta fata de epicentrul seismului, a fost impinsa si ea - cu cca. 2 cm - spre vest.

Deplasari semnificative au fost constatate si in cazul oraselor Valparaiso (Chile) si Mendoza (Argentina).

Preluare din revista PASI


Mã simt obligat prin Duhul Sfânt sã transmit un mesaj urgent cãtre toti cei care sunt în baza noastrã de adrese, precum si prietenilor si episcopilor pe care i-am întâlnit în întreaga lume.

O CALAMITATE CE VA ZGUDUI PÃMÂNTUL ESTE PE CALE DE A SE ÎNTÂMPLA.
VA FI ASA DE INSPÃIMÂNTÃTOR, CÃ VOR TREMURA CHIAR SI CEI MAI APROAPE DE DUMNEZEU DINTRE NOI.

Vreme de zece ani am tot avertizat despre mia de focuri, incendii, ce se vor abate asupra orasului New York. Focul va devora întregul mega complex de clãdiri uriase, incluzând suprafete din New Jersey si Connecticut. Orase majore de pe tot cuprinsul Americii vor avea parte de flãcãri intense, dezlãntuite, debandadã - asa cum am vãzut în Watts, Los Angeles, cu ani în urmã.

Flãcãri intense, dezlãntuite, debandadã vor fi si în orase din întreaga lume. Vor avea loc jafuri, inclusiv în Times Square, din orasul New York. Ceea ce experimentãm noi acum nu este recesiune, nici mãcar depresie. Ne aflãm sub mânia lui Dumnezeu. În Psalmul 11 este scris:

“Şi când se surpă temeliile, ce ar putea să mai facă cel neprihănit?” (versetul 3).

Dumnezeu judecã pãcatele strigãtoare la cer ale Americii si ale natiunilor. El distruge temeliile lumesti.

Profetul Ieremia avertiza Israelul, cu referire la nelegiuirile sale:

“Aşa vorbeşte Domnul: Iată, pregătesc o nenorocire împotriva voastră, şi fac un plan împotriva voastră. De aceea, întoarceţi-vă fiecare de la calea voastră cea rea, îndreptaţi-vă umbletele şi faptele!”

“Dar ei zic: ,Degeaba! Căci noi ne vom urma gândurile noastre, şi vom lucra fiecare după pornirile inimii noastre rele!” (Ieremia 18:11-12).

In Psalmul 11:6, David avertizează: “Peste cei răi plouă cărbuni, foc şi pucioasă: un vânt dogoritor, iată paharul de care au ei parte”. De ce? David ne răspunde: “Căci Domnul este drept, iubeşte dreptatea, şi cei neprihăniţi privesc Faţa Lui” (versetul 7).
CE VA FACE CEL NEPRIHANIT? CE VA FACE POPORUL LUI DUMNEZEU?

Mai întâi, vã dau un cuvânt practic pe care l-am primit eu însumi în dreptul meu: Strânge deoparte provizii de hranã, articole de toaletã si alte lucruri de bazã, care sã-ti ajungã vreme de treizeci de zile. În orasele mari, proviziile de bãcãnie se golesc într-o orã la semnul unui dezastru iminent.

În ceea ce priveste reactia noastrã spiritualã, nu avem decât douã optiuni. Aceasta este subliniat în Psalmul 11. “Fugim în munţi, ca o pasăre”. Sau, facem cum spune David, care si-a atintit privirea înspre Cel ce stã pe tronul Sãu în ceruri, Domnul, ai cÎrui ochi “privesc, şi pleoapele Lui cercetează pe fiii oamenilor” (versetul 4). “Domnul cearcă pe cel neprihănit, dar urăşte pe cel rău şi pe cel ce iubeşte silnicia” (versetul 5).

Voi spune sufletului meu: Nu-i nevoie sã fug.. sã mã ascund.. Aceasta este lucrarea dreaptã a lui Dumnezeu. Voi vedea pe Domnul nostru pe tronul Sãu, cum, cu tandrete, si plin de iubire, cu bunãtate, vegheazã fiecare pas pe care îl fac eu - încrezandu-mã cã El va izbãvi pe ai Sãi chiar prin inundatii, foc, calamitãti, testãri si încercãri de tot felul.

Notã: Nu stiu când se vor petrece aceste lucruri, dar stiu cã nu sunt prea departe. Eu mi-am descãrcat povara sufletului, v-am spus ce aveam pe suflet. Faceti ce doriti cu mesajul acesta.

Dumnezeu sã vã binecuvanteze si sã vã pãstreze în Harul Sãu.

In Hristos,
DAVID WILKERSON

Sursa: http://davidwilkersoninromanian.blogspot.com/





PENTRU CEI CE CRED CA SE MAI POATE DORMII
CAND MIRELE VINE,
NE ESTE RUSINE!?
NE ESTE RUSINE!?
CAND MIRELE VINE!

Psalmi 91:1

Psalmi 91:1 Cel ce stă sub ocrotirea Celui Prea Înalt, şi se odihneşte la umbra Celui Atoputernic,

2 zice despre Domnul: „El este locul meu de scăpare, şi cetăţuia mea, Dumnezeul meu în care mă încred!”


In fiecare zi suntem bombardati cu vesti despre conflicte, dezastre naturale, boli si tot felul de noi virusi rezistenti la medicamente. De asemenea auzim despre oameni care i-au pierdut pe cei dragi, in accidente. Si ne intrebam „este oare vre-un loc unde m-as putea refugia din lumea asta nebuna?”


Da, este! Dumnezeu a prevazut toate aceste lucruri si a promis in Cuvantul Sau, protectie fata de orice rau cunoscut omului. Nu este nici o capcana pusa de diavol, din care Tatal nostru ceresc sa nu ne poata elibera daca ne incredem in El si-L luam ca refugiu. Aceasta este promisiunea Lui din Psalmul 91.


Fie ca este un cutremur la miezul noptii, un lunetist nebun, un virus necunoscut sau un atac terorist, Dumnezeu spune:(Psalmi 91:5) „Nu trebuie să te temi nici de groaza din timpul nopţii, nici de săgeata care sboară ziua,

6 nici de ciuma, care umblă în întuneric, nici de molima, care bîntuie ziua nameaza mare.”


Fiindca L-ai facut pe El, locul tau de scapare, ingerii te vegheaza chiar acum(Psalmul91:9-11). Ei tin seama de Cuvantul Lui Dumnezeu, deci tu ar trebui sa dai glas Cuvantului, asta insemnand ca ar trebui sa fii de acord si sa proclami ceea ce Cuvantul Lui Dumnezeu spune despre protectia Lui pentru tine. Apoi ingeri sunt trimisi sa te slujeasca (Evrei11:14).


Prietene, nu spune „daca a putut sa li se intample lor, poate sa mi se intample si mie”. Spune „o mie sa cada alaturi de mine si zece mii la dreapta mea, dar de mine nu se vor apropia” (Psalmul91:7). Lumea spune ca pericolul este peste tot. Dumnezeu spune „tu esti in aceasta lume dar nu din lumea asta, tu ai protectia Mea fiindca esti din Mine si in Mine” (Ioan17:14-23)


Tu ai acces prin credinta in locul secret/sub ocrotirea Celui Preainalt, unde nu te poate atinge nici un rau. Nu ai de ce sa te temi a trai in vremurile din urma, fiindca Domnul este refugiul si fortareata ta. Cuvantul Sau spune astfel. Si acei care se incred total in Cuvantul Sau, gasesc Cuvantul Sau complet adevarat!

PAINEA PE CARE O FOLOSIM LA MASA SFANTA


1 Corinteni 11:24 Şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frînt-o şi a zis: „Luaţi, mâncaţi; acesta este trupul Meu, care se frânge pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.”


Aţi privit vre-odată cu atenţie la pâinea pe care evreii o mănâncă la masa de Paşti? Pâinea, care este nedospită, e străpunsă de şiruri de mici găuri care formează dungi şi este uşor arsă. Multe biserici în ziua de azi folosesc această pâine pentru Sfânta comuniune (Cina).


Ştii de ce pâinea este găurită, dungată şi arsă? Dacă întrebi un evreu necreştin, de ce este pregătită în acel mod, s-ar putea să nu ştie.


Prietene, pâinea pe care o ţii în mână atunci când iei Cina, vorbeşte despre trupul Domnului nostru, Isus Cristos, atunci când a purtat păcatele şi bolile noastre la cruce.


Asemeni pâinii, fruntea Lui a fost străpunsă de coroana de spini, de asemenea mâinile şi picioarele, de cuie. A fost străpuns şi de suliţa soldatului. Isaia a spus (Isaia 53:5) „Dar El era străpuns pentru păcatele noastre”.


Asemeni pâinii, spatele său a fost plin de dungile bicelor care I-au sfâşiat carnea până la os şi L-au însângerat, astfel ca noi să putem spune azi „prin rănile Lui suntem tămăduiţi.”


Dar ce e cu urmele arse? Toată puterea focului mâniei Lui Dumnezeu a căzut asupra Lui Isus, arzând păcatele noaste până la cenuşă, şi în acelaşi timp înălţând către cer o mireasmă plăcut mirositoare a jertfei Lui Isus. Azi, păcatele tale şi nelegiuirile, au fost făcute cenuşă şi Tatăl nu-Şi mai aminteşte de ele.(Evrei8:12)


Aşa că data viitoare când mănânci pâinea la Cină, ţine minte că Isus a fost străpuns pentru păcatele tale şi rănit (biciuit) spre vindecarea ta. A suferit judecata de foc a Lui Dumnezeu pentru ca tu să nu mai fi judecat niciodată pentru păcatele tale. El a purtat de asemenea bolile şi durerile, neputinţele tale, ca tu să poţi umbla în sănătate divină toate zilele vieţii tale.

De la Mine s-a întâmplat Împăraţi 12:2lucrul acesta. (1 4)

întâmplat Împăraţi 12:2lucrul acesta. (1 4)De la Mine s-a
Dezamăgirile vieţii sunt pur şi simplu întâlniri ascunse ale dragostei.

C.A. Fox
Copilul Meu, astăzi am un mesaj pentru tine. Lasă-mă să ţi-l şoptesc la ureche, ca orice nor de furtună care s-ar putea ridica să strălucească cu glorie, şi locurile denivelate pe care trebuie să le parcurgi să fie netezite. Sunt doar şapte cuvinte, dar lasă-le să pătrundă în fiinţa ta interioară şi foloseşte-le ca pe o pernă pe care să-ţi odihneşti capul obosit. „De la Mine s-a întâmplat lucrul acesta“.

Ai realizat vreodată că tot ce te afectează pe tine, Mă afectează şi pe Mine? „Căci cel ce se atinge de [tine] se atinge de lumina ochilor [Mei]“ (Zaharia 2:8). „Pentru că ai preţ în ochii Mei, pentru că eşti preţuit şi te iubesc“ (Isaia 43:4), de aceea este plăcerea Mea deosebită să te învăţ.

Vreau să ştii, când ispitele te atacă şi vrăjmaşul năvăleşte „ca un râu“ (Isaia 59:19), că „de la Mine s-a întâmplat lucrul acesta“ şi că slăbiciunea ta are nevoie de puterea Mea, şi siguranţa ta stă în a Mă lăsa pe Mine să lupt pentru tine.

Eşti în situaţii dificile, înconjurat de oameni care nu te înţeleg, nu-ţi cer niciodată părerea şi întotdeauna te dau la o parte? „De la Mine s-a întâmplat lucrul acesta“. Eu sunt Dumnezeul situaţiilor. Tu nu ai ajuns în locul acesta din întâmplare – eşti exact unde am intenţionat Eu să fii.

Nu M-ai rugat tu să te fac smerit? Vezi deci că te-am pus în şcoala perfectă, unde tocmai lecţia aceasta este predată. Situaţiile prin care treci şi oamenii din jurul tău sunt doar folosiţi pentru împlinirea voii Mele.

Ai probleme cu banii, nu poţi s-o scoţi la capăt? „De la Mine s-a întâmplat lucrul acesta“, pentru că Eu sunt Cel care-ţi ţin finanţele şi vreau să înveţi să depinzi de Mine. Resursele Mele sunt nelimitate şi Eu voi îngriji de toate trebuinţele tale. Vreau să încerci promisiunile Mele ca nimeni să nu poată spune: „Voi n-aţi avut încredere în Domnul Dumnezeul vostru“ (Deut. 1:32).

Treci printr-un necaz? „De la Mine s-a întâmplat lucrul acesta“. Eu sunt un „om al durerii şi obişnuit cu suferinţa“ (Isaia 53:3). Am îngăduit ca mângâietorii tăi pământeşti să te părăsească, pentru ca întorcându-te la Mine să primeşti „o mângâiere veşnică şi o bună nădejde“ (2 Tesaloniceni 2:16). Ţi-ai dorit mult să faci o lucrare mare pentru Mine, şi în loc de aceasta ai fost pus deoparte pe un pat de suferinţă şi durere? „De la Mine s-a întâmplat lucrul acesta“. Erai atât de ocupat că nu ţi-am putut capta atenţia şi vroiam să te învăţ câteva din cele mai adânci adevăruri ale Mele. „Şi cei care doar stau şi aşteaptă slujesc“. De fapt, unii dintre cei mai mari lucrători ai Mei sunt cei care nu pot să slujească fizic, dar care au învăţat să mânuiască arma puternică a rugăciunii.

Astăzi pun un potir cu untdelemn sfânt în mâinile tale. Foloseşte-l cu toată libertatea, copilul Meu. Unge cu el fiecare situaţie nouă, fiecare cuvânt care te răneşte, fiecare întrerupere care te face să devii neliniştit şi fiecare slăbiciune pe care o ai. Durerea te va părăsi pe măsură ce înveţi să Mă vezi în toate lucrurile. Laura A. Barter Snow

„Aceasta e de la Mine“, a spus Salvatorul,

Şi aplecându-Se mi-a sărutat sprânceana,

„Pentru că Cel ce te iubeşte aşa a comandat.

Odihneşte-te dar în Mine, fii răbdător acum,

Tatăl tău ştie că aveai nevoie de asta,

Deşi, poate nu poţi să înţelegi de ce –

Nu te întrista pentru lucruri care par să-ţi lipsească.

Lucrul pe care ţi-l trimit este cel mai bun pentru tine“.

Atunci, privind printre lacrimi, am cerut,

„Domnul meu drag, iartă-mă, n-am ştiut,

Nu va fi greu dacă păşeşti Tu,

Pe fiecare cărare, înaintea mea aici jos“.

Şi acest lucru trebuie să fie pentru binele meu,

Harul Lui este de ajuns pentru fiecare test.

Deci eu voi continua să cânt: „Orice s-ar întâmpla,

Calea lui Dumnezeu pentru mine este întotdeauna cea mai bună“.

VREA DUMNEZEU SA FIM BOLNAVI ?

Mat 8:3 are un scop misterios in ceea ce priveste situatIsus a întins mîna, S'a atins de el, şi a zis: „Da, vreau, fii curăţit!” Îndată a fost curăţită lepra lui.


Stii ca este voia Lui Dumnezeu ca sa fii vindecat? De fapt Isus a vindecat totdeauna pe toti bolnavii care au venit la El. Orbul, schilodul, mutul, surdul si posedatul au fost vindecati toti. (Matei8:16)


Biblia spune ca cel care L-a vazut pe Isus L-a vazut pe Dumnezeu (Ioan14:9). Vrei sa vezi cum este Dumnezeu? Priveste la Isus. Nu a dat niciodata nimanui, boala. Cand leprosul a venit la El, El nu a spus „ghinion, nu-Mi place fata ta asa ca ia si niste SIDA” ci din contra, i-a spus „vreau, fii curatit!”.


Din pacate sunt crestini care spun „este voia Lui Dumnezeu pentru mine sa fiu bolnav, Dumnezeu ia mea, totul este parte din planul Sau divin si candva vom afla si motivele”. Insa aceeasi oameni alearga la doctor ca sa se faca bine. Isi iau medicamentele si stau la pat. De ce fac acest lucru daca ei cred cu adevarat ca Dumnezeu ii vrea bolnavi? Nu prea face sens, nu?


Gandeste putin si vei vedea ca ceea ce are sens este ca Dumnezeu te vrea sanatos. Te vrea intreg. Voia Lui Dumnezeu pentru tine este sa fii vindecat. De fapt, El este atat de dornic sa fii sanatos incat a luat toate bolile si slabiciunile in trupul Sau ca tu sa nu mai trebuiasca sa suferi astazi.


El a permis ca sa fie batut, ranit, astfel incat prin ranile Lui noi sa fim vindecati. (Isaia53:5) din moment ce El a suferit deja durerea in locul nostru, de ce trebuie sa o suferi si tu azi?


Deci, prietene, daca acum esti bolnav, sa stii ca nu Dumnezeu ti-a dat acea boala. Citeste fiecare vindecare miraculoasa pe care Isus a facut-o in Evanghelii si priveste cum El este Domnul care te vindeca (exod15:26) Asculta cuvintele Sale pline de har „Da, vreau, fii vindecat!” si sa stii ca aceste cuvinte sunt ale tale azi asa cum au fost ale leprosului atunci!