b. ADEVĂRUL CENTRAL:
Credinţa străpunge, pătrunde spre lucrurile sperate şi le apucă, aducându-le în realitate
c. EXPUNERE:
Cheia în studierea credinţei este cunoscutul verset 1 din Evrei 11; traduceri moderne (EN?) prezintă Evrei 11:1 astfel: “Credinţa este însăşi substanţa lucrurilor sperate” sau “Credinţa dă substanţă, materializează lucrurile sperate, nădăjduite”.
Există mai multe feluri de credinţă. Spre exemplu: ¤ credinţa naturală, normală, care vine din experienţa fizică, sau ¤ credinţa supranaturală, care se dezvoltă din Cuvântul lui Dumnezeu. Credinţa naturală se bazează pe cunoaşterea propriilor forţe sau conjuncturi, în timp ce credinţa supranaturală spune: “Domnul este tăria mea; de cine să mă tem?” (Ps. 27:1).
A CREDE ÎN DUMNEZEU ÎNSEAMNĂ A CREDE CUVÂNTUL LUI
Când ai nevoie de ceva, trebuie să crezi mai întâi şi vei avea acel lucru. Speranţa spune: “Voi avea cândva acel lucru”- Credinţa spune “Eu deja am acest lucru”.
CREDINŢA MATERIALIZEAZĂ LUCRURILE SPERATE; NĂDĂJDUITE
A. CREDINŢA CAPULUI versus CREDINŢA INIMII
Un substitut pentru credinţă, adesea greu de deosebit, este o imitaţie creată de diavol: acordul mental (acordul intelectual). În ce constă acesta? Oamenii citesc Cuvântul lui Dumnezeu şi sunt de acord că este adevărat, dar sunt de acord numai în mintea, în intelectul lor. Însă credinţa care primeşte de la Dumnezeu este credinţa inimii.
Marcu 11:23-24 ( Adevarat va spun ca, daca va zice cineva muntelui acestuia: Ridica-te si arunca-te in mare, si daca nu se va indoi in inima lui, ci va crede ca ce zice se va face, va avea lucrul cerut.
De aceea va spun ca, orice lucru veti cere, cand va rugati, sa credeti ca l-ati si primit, si-l veti avea.)
Cum pot să ştiu dacă eu am o credinţă din inimă sau doar acordul mental?
Acordul mental spune:
”Ştiu că Evanghelia este adevărată. Ştiu că Dumnezeu a promis vindecare, dar din diferite motive eu nu pot beneficia de ea”.
Credinţa reală, credinţa din inimă spune.
“Dacă Dumnezeu a spus aşa, atunci aşa este! Îmi aparţine, este pentru mine. Eu am acest lucru acum. Îl am chiar dacă încă nu pot să îl văd”
Noi trebuie să urmărim credinţa mai degrabă decât cunoaşterea. Mc 11:24
Primirea vine DUPĂ credinţă: “credeţi… şi veţi avea”, adică (spune Domnul Isus) în acest verset crede că ai deja şi vei primi, pt că credinţa este a vedea ceea ce nu se vede (Evr. 11:1).
B. CREDINŢA LUI TOMA versus CREDINŢA LUI AVRAAM
Toma spune: “Cred dacă văd!”; despre Avraam ni se spune în Gen. 15:6 “Avram a crezut pe Dumnezeu şi Dumnezeu i-a socotit acest lucru ca neprihănire”
Ioan 20:24-29- Toma vrea să vadă dovezile. De ce i-a venit greu lui Toma să creadă că Isus este viu? Pt că Toma a văzut răstignirea, L-a văzut pe Isus mort pe cruce, logica, simţurile, cunoaşterea experenţială îi garantau că Isus este mort, iar această cunoaştere intelectuală era mai puternică decât credinţa inimii.
Comparativ, în Romani 4:17-22, Avraam nu se uită la aparenţe (v. 19), nu se bazează pe experienţa sa de viaţă, pe simţuri şi pe cunoaşterea fizică, ci se bazează pe Cuvântul lui Dumnezeu.
Isus a spus (Mat. 9:29)- “Facă-vi-se după credinţa voastră”
Atenţie! Credinţa reală nu înseamnă negarea realităţii sau a stării prezente, nu înseamnă ruperea de mediul în care trăim ci înseamnă privirea acestei realităţi prin prisma promisiunilor pe care Dumnezeu le face în Scriptură. Credinţa reală înseamnă să vezi împărăţia lui Dumnezeu lucrând şi dezvoltându-se în împărăţia fizicului.
Credinţa reală se construieşte pe Cuvânt, de aceea trebuie să medităm la mesajul lui Dumnezeu, să săpăm adânc în adevărurile lui şi să ne punem temelia pe Evanghelia lui Hristos. Să ne hrănim din Cuvânt, în fiecare zi.
C. CONCLUZIE
Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să devină parte din noi. Ceea ce este hrana pentru trup este Cuvântul Lui pentru duh, pt omul spiritual.
.
