TREBUIE SA-I DAM VOIE SA NE VORBEASCA
Ilie a practicat puterea rugãciunii. El a închis si a deschis cerurile, a chemat foc din cer, si a despãrtit apele cu mantia sa. Un om al actiunii care a adus întreaga stãpânire sub cuvântul sãu, si-a bãtut joc de profetii lui Baal pe Muntele Carmel, omorându-i chiar sub nasul regelui.
Acest bãrbat puternic a venit la sala tronului lui Dumnezeu de mai multe ori, rugându-se cu stãruintã sã dea ploaie. Ilie a vorbit cu Dumnezeu despre aceastã trebuintã. Un nor mic si-a fãcut aparitia, si profetul, care cu trei ani si jumatate mai înainte închisese cerurile si cauzase o secetã teribilã, acum deschise cerurile si “o ploaie mare” a cãzut.
Ilie a fost coplesit de biruintã. O mare trezire spiritualã avea sã aibã loc. Focul lui Dumnezeu cãzuse si se întâmplaserã minuni la care fuseserã martori multimi, ce putuserã sã vadã nemaipomenita putere a lui Dumnezeu. Gândea Ilie ”Acum Izabela se va cãi, se va pocãi de faptele ei! Nici chiar ea nu poate sã nu tinã seama de semnele si minunile acestea! Acum e ceasul lui Dumnezeu pentru poporul acesta".
Dar ce soc a primit. Izabela n-a fost chiar deloc impresionatã de minuni si de acea putere, si i-a spus lui Ilie: "mâine la ceasul acesta, te voi ucide tocmai cum ai fãcut si tu cu preotii mei."
Ce vedem în momentul urmãtor: cã acest puternic si mare om al actiunii se ascunde într-o pesterã din Muntele Horeb la vreo 200 mile depãrtare.
Ce priveliste! Patruzeci de zile si patruzeci de nopti a petrecut întorcând problema pe toate fetele si tot gândindu-se la întorsãtura nefavorabilã pe care o luaserã lucrurile. A devenit preocupat de probleme, iar ochii sãi erau asupra lui, în loc sã fie atintiti pe Dumnezeu. Asa încât Dumnezeu l-a chemat: “Ilie, ce cauti aici, de ce te ascunzi în pestera asta?"
Oftând, Ilie i-a rãspuns: "Doamne, poporul se risipeste. Intreaga stãpânire, întregul guvern este imoral, e pe o cale rea. Oamenii s-au întors iarãsi la cãile lor; nici mãcar n-or sã mai creadã în minuni. Societatea a luat-o razna. O sa-mi dea cu mesajul în fatã, o sã-l respingã. Toti sunt sub puterea si controlul diavolului – în afarã de mine. Am rãmas numai eu singur, Doamne. Mã ascund, ca mãcar un sfânt sã mai rãmânã pentru tine”.
Ilie, un profet al rugãciunii, fusese atât de ocupat pentru Dumnezeu, si atât de ocupat sã demonstreze puterea lui Dumnezeu, cã devenise un slujitor într-un singur sens: vorbise cu cu Dumnezeu deseori, dar ascultase foarte putin. Dacã ar fi ascultat, ar fi auzit cum Dumnezeu îi spunea cã mai erau 7000 de sfinti ca si el, care nu se compromiseserã.
